Izolaţi de comunitatea internaţională, comuniştii lui Kim Jong-un sunt menţinuţi la putere tocmai de comerţul dintre Coreea de Nord şi China. Un comerţ bazat îndeosebi pe materii prime.

China a cumpărat anul trecut cărbune nord-coreean în valoare de un miliard şi jumătate de dolari şi minereu de fier în valoare de 300 de milioane de dolari.

În schimb, chinezii le-au vândut nord-coreenilor petrol în valoare de 600 de milioane de dolari. Coreea de Nord are nevoie de China ca să evite intrarea într-o severă criză energetică, pentru că din altă parte nu prea mai are cum să cumpere petrol.

De cealaltă parte, China ar putea trăi liniştită şi fără cărbunele nord-coreean, dar nu vrea să renunţe la el, pentru că nu vrea să provoace în Coreea de Nord o criză economică suficient de gravă cât să provoace o revoluţie.

Beijingul încă este mulţumit de modul în care tânărul dictator Kim Jong-un reuşeşte să ţină Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud în şah cu armele sale rudimentare.