China a declarat joi că achizițiile sale de petrol rusesc sunt „legitime” și a condamnat recentele măsuri „unilaterale de intimidare” luate de Statele Unite, în contextul în care conflictul comercial dintre cele două țări dă semne că s-ar intensifica, arată France24.

Mustrarea din partea guvernului chinez a venit după ce președintele Donald Trump a declarat miercuri că premierul indian Narendra Modi a promis să înceteze achiziționarea de petrol rusesc și că va convinge China să facă același lucru.

Trump a acuzat atât China, cât și India că finanțează războiul din Ucraina, care durează de trei ani, prin achizițiile respective, și a cerut, de asemenea, aliaților europeni să înceteze imediat achiziționarea de petrol din Rusia.

India nu a confirmat și nici nu a negat că își schimbă politica.

Întrebat joi despre intenția lui Trump de a exercita presiuni suplimentare asupra Chinei, Ministerul de Externe de la Beijing și-a apărat „cooperarea economică, comercială și energetică normală și legitimă cu țările din întreaga lume, inclusiv Rusia”.

„Acțiunile Statelor Unite sunt un exemplu tipic de intimidare unilaterală și coerciție economică”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Lin Jian, într-o conferință de presă.

Dacă interesele Chinei sunt lezate, aceasta „va lua măsuri ferme de ripostă și își va apăra cu hotărâre suveranitatea”, a avertizat el.

Beijingul și Moscova sunt parteneri comerciali cheie, iar China nu a denunțat niciodată războiul Rusiei și nu a cerut niciodată retragerea trupelor sale.Kievul și guvernele occidentale acuză de mult timp Beijingul că oferă sprijin politic și economic Moscovei.

Joi, Beijingul a criticat, de asemenea, recentele măsuri luate de SUA de a extinde controlul asupra exporturilor și de a impune noi taxe portuare navelor chineze, afirmând că aceste măsuri au un impact „profund dăunător” asupra negocierilor comerciale dintre cele două superputeri.

Deși tensiunile dintre Washington și Beijing s-au atenuat față de nivelul maximum atins, armistițiul rămâne fragil.

După ce Beijingul a impus noi controale asupra exportului de tehnologii și produse din pământuri rare, Trump a declarat că va aplica o taxă suplimentară de 100% asupra mărfurilor din această țară, începând cu 1 noiembrie.

Statele Unite au anunțat în aprilie că vor începe să aplice taxe tuturor navelor construite și operate de China, după ce o anchetă „Secțiunea 301” a constatat că dominația Beijingului în acest sector era nejustificată.

Secțiunea 301 din Legea comercială americană din 1974 permite Washingtonului să impună sancțiuni comerciale țărilor ale căror practici sunt considerate neloiale sau dăunătoare comerțului american.

Beijingul a răspuns săptămâna trecută prin anunțarea unor „taxe portuare speciale” pentru navele americane care sosesc în porturile chineze. Ambele seturi de taxe au intrat în vigoare marți.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Comerțului, He Yongqian, a declarat joi că SUA a mers mai departe cu măsurile, „ignorând sinceritatea Chinei în consultări”, cauzând „daune grave intereselor Chinei... și un impact profund dăunător”.

„Partea chineză își exprimă nemulțumirea puternică și se opune cu fermitate seriei de acțiuni întreprinse de partea americană”, a declarat He Yongqian. Ea a îndemnat Washingtonul să „rectifice imediat practicile sale eronate” și să respecte rezultatele recentelor negocieri comerciale.

Ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, a acuzat SUA că a declanșat cea mai recentă dispută comercială în timpul unei întâlniri cu CEO-ul Apple, Tim Cook, la Beijing.

„Menținerea stabilității generale a relațiilor comerciale dintre China și SUA necesită compromisuri din partea ambelor părți”, a afirmat Wang, adăugând că China salută investițiile mai mari din partea Apple și rămâne deschisă față de firmele străine.