China dezvoltă și produce sisteme de luptă proiectate pentru a descuraja un atac din partea Statelor Unite, iar, dacă descurajarea eșuează, pentru a câștiga un război între cele două superputeri. China a ajuns deja din urmă SUA în privința capacității de a produce în masă arme și, în mai multe domenii cruciale, chinezii i-au depășit chiar pe americani, potrivit unei analize Foreign Affairs.

China este de departe cel mai mare producător de nave din lume, având o capacitate de aproximativ 230 de ori mai mare decât cea a Statelor Unite.

Între 2021 și 2024, baza industrială de apărare a Beijingului a produs peste 400 de avioane de luptă moderne și 20 de nave de război de mari dimensiuni.

În aceeași perioadă, China și-a dublat numărul de focoase nucleare, iar arsenalul de rachete balistice și de croazieră este acum de mai bine de două ori mai mare. Beijingul a dezvoltat, de asemenea, un nou bombardier invizibil și a lansat cu 50% mai mulți sateliți.

China își construiește noi sisteme militare cu o viteză de cinci sau șase ori mai mare decât Statele Unite.

Amiralul John Aquilino, fostul lider al Comandamentului Indo-Pacific al Statelor Unite, a descris expansiunea militară drept „cea mai extinsă și rapidă expansiune [militară] de la al Doilea Război Mondial”.

China este acum o superputere militară, iar baza industrială de apărare a Statelor Unite riscă să rămână în urmă.

Când puterile Axei înaintau în Europa și Asia, președintele Franklin Roosevelt a mobilizat complexul militar-industrial pe care l-a numit „arsenalul democrației”.

Un efort similar ar fi necesar și în prezent. Producția industriei de apărare din SUA s-a atrofiat, iar sistemul nu are capacitatea și flexibilitatea care ar permite armatei americane să descurajeze China și, în caz de război, să lupte și să câștige un război prelungit în regiunea indo-pacifică sau un război pe două fronturi în Asia și Europa.

Președintele chinez Xi Jinping a spus clar că dezvoltarea unei armate de clasă mondială este esențială pentru „marea revitalizare a națiunii chineze pe toate fronturile”.

În ultimul deceniu, producția de nave de suprafață și subacvatice, avioane, sisteme de apărare, rachete, sisteme terestre, nave spațiale și arme cibernetice au transformat China într-un competitor serios al Statelor Unite.

Cel mai clar exemplu al dominației militare a Chinei îl reprezintă forțele navale, care sunt acum cele mai mari din lume. Marina militară a SUA estimează că un singur șantier naval din China, precum cel din Insula Changxing, are o capacitate mai mare decât toate șantierele navale din SUA.

Marina militară chineză a făcut progrese în producția de corvete, a construit opt distrugătoare și a terminat două portavioane - Shandong și Fujian.

America încă deține avantajul în mai multe privințe. China are mai multe nave, dar acestea au dimensiuni mai mici decât cele americane. Navele chineze nu pot fi dotate decât cu jumătate din arsenalul de rachete cu care marina militară americană se poate înarma.

SUA produc mai multe submarine nucleare avansate decât China, dar capacitatea mult mai mare de producție a Chinei i-ar da probabil un avantaj în fața Americii într-un război prelungit.

Cu toate că SUA încă au cea mai mare și avansată flotă de avioane de luptă de a cincea generație, inclusiv aeronave F-22 și F-35, China face mari eforturi să îi ajungă din urmă pe americani.

În 2023, companiile chineze au produs cu mult peste 2.000 de avioane militare de generația a 4a și a 5a - este un salt mare față de cele 800 de avioane produse de China în 2017.

China domină lanțul de aprovizionare cu baterii de mare calitate și deține monopolul pe piața globală asupra mai multor tipuri de materii prime folosite în domeniul apărării, precum unele metale feroase și feroaliaje, metale neferoase și minerale industriale.

Dacă tensiunile ar fi să se intensifice sau dacă va izbucni un război, China ar putea să taie accesul Statelor Unite la aceste materii și să submineze producția de aparate de vedere pe timp de noapte, tancuri și alte echipamente militare.

Provocarea finală o reprezintă mâna de lucru - piața muncii din SUA nu poate să furnizeze destui lucrători cu abilitățile potrivite pentru a se ridica la nevoile industriei apărării.

Cu un an înainte ca atacul japonez de la Pearl Harbor să atragă Statele Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, Roosevelt a îndemnat țara să „construim acum cu toată viteza posibilă fiecare mașinărie, arsenal și fabrică de care avem nevoie ca să producem materialele pentru apărare”.

Reînarmarea rapidă a Chinei și războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt semne că cerul se întunecă din nou, iar pentru a fi pregătite de vremurile de război, Statele Unite trebuie să urmeze din nou sfatul lui Roosevelt.