China este de acord să-și coordoneze politicile economice cu UE, să liberalizeze comerțul și investițiile și să deschidă și mai mult sectorul său financiar, însă a tăcut în privința unui acord de investiții înghețat de disputele pe drepturile omului, geopolitică și războiul din Ucraina, transmite Reuters.

În a noua rundă de dialog comercial și economic între UE și China care a avut loc marți, vicepremierul chinez Liu He și vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis au avut discuții „pragmatice”, „candide” și „eficiente”, arată, într-un comunicat, ministerul comerțului din China.

„Cele două părți vor întări comunicarea și coordonarea politicilor macroeconomice, vor mări cooperarea în ceea ce privește securitatea alimentară și energetică la nivel global precum și în alte domenii și vor promova în comun stabilitatea economică și financiară globală”, spune ministerul chinez despre discuțiile în videoconferință.

Ultima rundă a acestor discuții a avut loc în urmă cu doi ani, de asemenea conduse de Liu și Dombrovskis, concentrându-se atunci pe un pact considerat un reper în investiții. Până la sfârșitul lui 2020, Bruxellesul și Beijingul au finalizat acordul, ca urmare a șapte ani de discuții, însă nu a fost ratificat de atunci.

„Cele două părți vor promova activ liberalizarea și facilitarea comerțului și investițiilor, creșterea deschiderii reciproce, vor promova competiția corectă, vor proteja drepturile de proprietate intelectuală și vor optimiza constant afacerile”, spune ministerul chinez, fără a menționa acordul înghețat.

În martie 2021, Beijing a impus sancțiuni asupra unor politicieni, think-tank-uri și organisme diplomatice din UE, ca răspuns la sancțiunile Occidentului împotriva oficialilor chinezi acuzați de detențiile în masă în rândul uigurilor musulmani din regiunea Xinjiang. Beijing neagă că a făcut ceva rău.

Sancțiunile reciproce au făcut Parlamentul European să înceteze în mai 2021 procesul de ratificare a pactului de investiții, ceea ce reprezintă un pas înapoi atât pentru China cât și pentru UE.

Apoi, la începutul lui 2022, China a suspendat importurile din Lituania, membru UE, după ce mica națiune baltică a permis Taiwanului să deschidă o ambasadă în Vilnius. Beijingul vede Taiwanul, o insulă cu o conducere democratică, drept propriul teritoriu.

„(China și UE) sunt de acord să asigure în comun siguranța și buna funcționare a canalelor comerciale”, a mai arătat ministerul chinez.

Tensiunile dintre China și UE s-au adâncit mai mult din cauza refuzului Beijingului de a condamna invazia rusă în Ucraina. Liderii UE au îndemnat în van China în aprilie să nu „închidă ochii” la ceea ce Rusia numește o „operațiune militară specială”.

Nu au fost menționate în comunicat nici Ucraina sau Rusia și nici tensiunile privind mișcarea Lituaniei.