Agenția spațială chineză a dezvăluit numele navei cu care speră că va duce astronauții chinezi pe Lună până la sfârșitul deceniului. Numele a fost ales de un grup de experți din cele aproape 2.000 de propuneri venite de la cetățeni, transmite CNN.
Într-un comunicat de presă din weekend, China Manned Space Agency a transmis că dezvoltarea „progresează bine” pe nava spațială Mengzhou - „Vas de vis”, landerul Lanyue – „Îmbrățișând Luna” și racheta de transport super-grea numită Long March 10.
Ambarcațiunile fac parte dintr-un program ambițios pe care Beijingul speră că își va confirma statutul de putere spațială majoră.
China nu a anunțat o dată pentru misiunea sa lunară cu echipaj, dar a spus că aceasta va avea loc până în 2030, deoarece își propune să devină doar a doua țară care își duce astronauții pe Lună.
Nava Mengzhou – Vas de vis - este formată atât dintr-un modul de reintrare care va găzdui astronauții și va servi drept centru de control, cât și dintr-un modul de service pentru sistemele de putere și propulsie. Vehiculul va avea aproape 9 metri lungime și va cântări 22 de tone metrice, potrivit presei de stat.
Aterizatorul lunar Lanyue – Îmbrățișând Luna - va găzdui doi astronauți și un rover de 200 de kilograme, conform informațiilor.
Numele au fost alese de un grup de experți din aproape 2.000 de propuneri venite de la cetățeni, potrivit agenției spațiale.
„Lanyue” a apărut pentru prima dată într-un poem scris de fondatorul Republicii Populare Chineze, Mao Zedong, în 1965, și „simbolizează aspirația și încrederea poporului chinez în explorarea universului și expediția pe Lună”, a transmis agenția.
Numele Mengzhou este legat de „visul națiunii chineze de a ateriza pe Lună”, a adăugat acesta.
Programul spațial al Beijingului a fost mult timp asociat cu „visul chinezesc” al liderului Xi Jinping de a „întineri” țara și de a obține un loc de putere și prestigiu la nivel global, inclusiv în ceea ce privește capacitățile sale tehnologice.
Ambițiile lunare ale Chinei apar pe măsură ce mai multe țări își cresc programele spațiale urmărind potențialul beneficiu științific, prestigiul național și accesul la resurse și explorarea în continuare a spațiului profund pe care le-ar putea aduce misiunile de succes pe Lună și alte dezvoltări.
Și Statele Unite își intensifică programul lunar, NASA și-a anunțat luna trecută planul de a ateriza astronauți pe Lună în 2026, cu un an în urma programului său inițial. Aceasta ar marca o premieră pentru SUA de la misiunile sale Apollo de la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970.
Săptămâna trecută, aterizatorul lunar comercial Odysseus dezvoltat de Intuitive Machines a devenit prima navă spațială fabricată în SUA care a aterizat pe Lună în 50 de ani.
În ianuarie, exploratorul robotic „Moon Sniper” din Japonia a aterizat pe suprafața lunii. Aterizarea a făcut Japonia a treia țară din acest secol – și a cincea vreodată – care a aterizat pe Lună. India s-a alăturat acestei liste anul trecut.
Beijingul a avansat cu aterizările lunare în ultimii ani cu misiunile sale fără echipaj Chang’e, care au făcut istorie în 2019, când China a devenit prima țară care a aterizat cu succes pe partea îndepărtată a Lunii.
Următoarea misiune fără pilot, Chang’e-6, este de așteptat să se lanseze în cursul acestui an și să aducă înapoi primele mostre colectate vreodată de pe partea îndepărtată a Lunii.
China se așteaptă, de asemenea, ca viitoarele sale misiuni să colecteze date pentru un alt obiectiv lunar - construirea unei stații internaționale de cercetare permanente pe polul sud lunar până în 2040.