Când Biserica Catolică alege un nou papă, lumea nu așteaptă o conferință de presă sau o postare pe rețelele sociale, ci fumul care se ridică dintr-un mic coș din acoperișul Capelei Sixtine.

Dacă fumul este negru, nu a fost ales niciun nou papă. Dacă este alb, s-a luat o decizie: Habemus Papam - avem un papă. Este un eveniment de mare amploare, transmis în direct pentru milioane de oameni.

Dar ceea ce spectatorii nu văd este complexitatea ascunsă a ritualului vechi de secole: coșul de fum construit cu grijă, soba proiectată special și rețetele chimice precise, fiecare parte fiind proiectată cu meticulozitate pentru a se asigura că un firicel de fum transmite un mesaj clar.

Mai mulți experți au declarat pentru BBC că procesul necesită „două artificii personalizate”, repetiții cu fum și pompieri de la Vatican în așteptare. Este organizat meticulos de o echipă de ingineri și oficiali ai Bisericii care lucrează la unison.

Papa Francisc a murit luni, a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani, iar odată cu încheierea înmormântării, atenția s-a îndreptat către conclav - o întâlnire privată prin care va fi ales un nou suveran pontif.

Vaticanul a confirmat că cardinalii se vor întâlni la Bazilica Sfântul Petru pe 7 mai pentru a celebra o Liturghie specială înainte de a se aduna în Capela Sixtină, unde va începe votul complex.

Tradiția arderii buletinelor de vot ale cardinalilor datează din secolul al XV-lea și a devenit parte a ritualurilor conclavului menite să asigure transparența și să prevină manipularea, în special după ce întârzierile anterioare ale alegerilor papale au dus la frustrare și tulburări publice.

De-a lungul timpului, Vaticanul a început să folosească fumul ca modalitate de comunicare cu lumea exterioară, păstrând în același timp stricta confidențialitate a votului.

Și astăzi, în ciuda nenumăratelor progrese în domeniul comunicării, Vaticanul a ales să păstreze tradiția.

„Încă din antichitate, oamenii au văzut fumul care se ridică - al sacrificiilor de animale și cereale din Biblie sau al arderii tămâiei în tradiție - ca o formă de comunicare umană cu divinul”, a declarat pentru BBC Candida Moss, profesoară de teologie la Universitatea din Birmingham.

„În tradiția catolică, rugăciunile «se înalță» către Dumnezeu. Folosirea fumului evocă aceste ritualuri religioase și estetica miracolului și misterului care le însoțește.”

Profesoara Moss mai spune că fumul care se ridică le permite oamenilor care se adună în Piața Sfântul Petru „să se simtă incluși - ca și cum ar fi încorporați în această afacere misterioasă și secretă”.

Motivele sunt simbolice, dar pentru a-l face să funcționeze în secolul XXI este nevoie de inginerie practică.

În interiorul Capelei Sixtine, două sobe sunt instalate temporar special pentru conclav: una pentru arderea buletinelor de vot, cealaltă pentru generarea semnalelor de fum.

Ambele sobe sunt conectate la un mic canal de fum - o țeavă în interiorul unui coș de fum care permite fumului să iasă - care duce în sus prin acoperișul capelei spre exterior. Vineri, echipele de pompieri au fost văzute pe acoperiș, fixând cu grijă partea superioară a coșului, în timp ce muncitorii au ridicat schele și au construit sobele în interior.

Capela Sixtină, construită acum mai bine de 500 de ani, găzduiește unul dintre cele mai faimoase tavane din lume. Decorată cu frescele lui Michelangelo, nu este tocmai concepută pentru semnale de fum, iar coșul trebuie instalat discret și în siguranță.

Este un proces complex. Tehnicienii fie folosesc o deschidere existentă, fie creează o trapă temporară prin care se introduce coșul de fum - de obicei fabricat dintr-un metal, cum ar fi fierul sau oțelul. Țeava merge de la sobe spre exterior, ieșind prin acoperișul cu țigle de deasupra Pieței Sfântul Petru.

Fiecare îmbinare este sigilată pentru a preveni scurgerile și fiecare componentă este testată. Specialiștii fac teste în zilele dinaintea începerii conclavului, asigurându-se că evacuarea fumului funcționează în timp real. Chiar și pompierii Vaticanului sunt implicați; pregătiți în caz de defecțiune.

„Acesta este un proces atât de precis, pentru că, dacă ceva nu merge bine, nu este doar o defecțiune tehnică - devine un incident internațional”, a declarat pentru BBC Kevin Farlam, inginer structurist care a lucrat la proprietăți de patrimoniu. „Nu este ca și cum ai pune o țeavă pe un cuptor de pizza. Fiecare parte a sistemului trebuie instalată fără a deteriora nimic.”

Această configurație este construită cu câteva zile înainte de sosirea cardinalilor și este demontată odată ce a fost ales un papă.

Pentru a asigura vizibilitatea semnalului, tehnicienii Vaticanului folosesc o combinație de compuși chimici.

„Ceea ce construiesc ei aici sunt, în esență, două artificii personalizate”, a declarat pentru BBC profesorul Mark Lorch, șeful departamentului de chimie și biochimie de la Universitatea din Hull.

„Pentru fumul negru, se arde un amestec de perclorat de potasiu, antracen și sulf - producând un fum gros și întunecat.”

„Pentru fumul alb se folosește o combinație de clorat de potasiu, lactoză și colofoniu de pin, care arde curat și palid.”

„În trecut, se încerca arderea paielor umede pentru a crea un fum mai închis la culoare și a paielor uscate pentru a obține un fum mai deschis la culoare - dar acest lucru a cauzat o oarecare confuzie, pentru că uneori acestea păreau gri.”

El a explicat că aceste substanțe chimice sunt „preambalate în cartușe și aprinse electronic”, deci nu există nicio ambiguitate.

Adăugarea sunetului clopotelor - introdusă în timpul alegerii Papei Benedict al XVI-lea - servește acum drept confirmare și este folosită alături de semnalul de fum.

De-a lungul anilor, au existat sugestii de modernizare a sistemului: lumini colorate, alerte digitale sau chiar voturi televizate. Dar, pentru Vatican, ritualul nu este doar un instrument de comunicare - este un moment de continuitate cu secole de tradiție.

„Este vorba despre tradiție și secret, dar are și o adevărată încărcătură teologică”, a spus profesoara Moss. „În plus, «Biserica Catolică» și «de ultimă generație» sunt departe de a fi sinonime - inovația este aproape în antiteză cu ritualul.”