Rusia va cere Ucrainei să reducă drastic legăturile militare cu NATO și să devină un stat neutru, cu o armată limitată, în orice discuții cu președintele ales al SUA, Donald Trump, potrivit unor persoane care au informații despre eventualele negocieri, citate de Bloomberg.
Din ce în ce mai încrezător că are avantajul pe câmpul de luptă din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin este hotărât să-și atingă obiectivul ca Ucraina să nu se alăture niciodată Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și să se pună limite capacității sale militare, au spus oamenii familiarizați cu planurile Kremlinului, care au preferat să facă dezvăluirile sub protecția anonimatului.
Poziția Kremlinului este că, deși membrii NATO individuali pot continua să trimită arme în Ucraina în temeiul acordurilor bilaterale de securitate, orice astfel de armament nu ar trebui să fie folosit împotriva Rusiei sau pentru a recuceri teritoriu, a explicat una dintre surse.
Cerințele radicale vor fi aproape sigur neplăcute pentru liderii ucraineni, pe măsură ce războiul se apropie de trei ani. Poziția liderului rus sfidează, de asemenea, dorința declarată a lui Trump de a pune capăt conflictului cât mai repede posibil și ar putea fi concepută pentru a oferi Moscovei o marjă de negociere. Câștigurile rusești în estul Ucrainei, între timp, au fost lente și au avut un cost ridicat.
Ucraina și Rusia poartă discuții limitate în Qatar cu privire la regulile care să protejeze instalațiile nucleare de eventuale atacuri, a spus persoana familiarizată cu pregătirile Kremlinului. Oficialii ucraineni cu care a discutat Bloomberg au afirmat că singurele negocieri dintre Kiev și Moscova se limitează în prezent la schimbul de prizonieri și aducerea înapoi a copiilor deportați.
Condițiile rusești includ, de asemenea, menținerea controlului cel puțin de facto asupra a 20% din teritoriul ucrainean, controlat de Rusia, inclusiv peninsula Crimeea anexată în 2014, deși Moscova este deschisă unor schimburi de teritorii, au subliniat unele dintre surse.
Trump a declarat, săptămâna trecută, că o întâlnire cu Putin este planificată, deși purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că nu a avut loc încă nicio pregătire substanțială pentru discuții. Nu au început negocieri pentru a pune capăt luptei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în noiembrie, a părut să-și îmbunătățească poziția cu privire la o posibilă încetare a focului în timp ce Rusia încă ocupă teritoriu, declarând că Kievul ar trebui să se bazeze pe diplomație pentru a recupera teritoriile confiscate de Moscova.
„Problema teritoriilor nu este principala problemă a conflictului”, a spus Tatiana Stanovaia, fondatoarea companiei de consultanță R.Politik și membru senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia. „Are un context mult mai larg care, aparent, încă nu este pe deplin înțeles în Occident”, indicând poziția Moscovei cu privire la candidatura Ucrainei la NATO, despre care ea a spus că este „neclintită”.
În timp ce viitorul lider al SUA și consilierii de top au arătat puțin entuziasm pentru garanțiile de securitate obligatorii pentru Ucraina, în special prin aderarea la NATO, unii din tabăra lui Trump au susținut sprijinirea Kievului dacă urmărește diplomația, astfel încât să poată negocia dintr-o poziție de forță.
Țara a primit zeci de miliarde de dolari din ajutoare militare americane și europene de când Rusia a trimis trupe peste graniță în februarie 2022.
Cea mai mare îngrijorare a Ucrainei este că o oprire a luptei ar permite Rusiei să se regrupeze și să lovească din nou, despre care Kievul spune că este motivul pentru care are nevoie de arme occidentale și de o armată puternică.
Ucraina „ar trebui să fie neutră, inofensivă și sub nicio formă un avanpost pentru NATO sau SUA”, a spus un magnat naționalist rus și aliat al Kremlinului, Konstantin Malofeev, într-un interviu luna trecută. „Ar trebui să aibă o armată mică, suficientă pentru ca Ucraina să-și protejeze granițele de refugiați și să îndeplinească funcții de poliție – dar nu suficientă pentru a lupta cu Rusia”.