Un leac pentru HIV ar putea deveni, în curând, o realitate a vremurilor actuale. Cercetătorii au găsit o nouă modalitate de a forța virusul să nu se mai ascundă în celulele umane, se arată într-un reportaj The Guardian. Aceasta se bazează pe tehnologia ARNm, devenită cunoscută la nivel mondial în timpul pandemiei Covid-19, fiind utilizată în vaccinurile produse de Moderna și Pfizer/BioNTech.

Capacitatea virusului de a se ascunde în interiorul anumitor celule albe din sânge a reprezentat una dintre principalele provocări pentru oamenii de știință care caută un tratament. Aceasta înseamnă că există un rezervor de HIV în organism, capabil de reactivare, pe care nici sistemul imunitar, nici medicamentele nu îl pot combate.

Acum, cercetătorii de la „Peter Doherty Institute for Infection and Immunity” din Melbourne au găsit o modalitate de a face virusul vizibil, deschizând astfel calea către eliminarea sa completă din organism.

Într-un articol publicat în Nature Communications, cercetătorii au demonstrat, pentru prima dată, că ARNm poate fi livrat în celulele în care se ascunde HIV, prin învelirea acestuia într-o mică bulă de grăsime special formulată. ARNm instruiește apoi celulele să dezvăluie virusul.

La nivel mondial, aproape 40 de milioane de persoane trăiesc cu HIV și sunt nevoite să ia medicamente pentru tot restul vieții pentru a suprima virusul și a se asigura că nu dezvoltă simptome sau nu îl transmit. Pentru mulți, virusul rămâne mortal, cifrele UNAids sugerând că o persoană va muri de HIV în fiecare minut în 2023.

Dr. Paula Cevaal, cercetător la Institutul Doherty și coautor principal al studiului, a declarat că „anterior se credea că e imposibil” să se transmită ARNm către tipul de globule albe care găzduiește HIV, deoarece aceste celule nu absorb bulele de grăsime sau nanoparticulele lipidice (LNP) utilizate pentru transportul ARNm. Echipa a dezvoltat însă un nou tip de LNP, pe care aceste celule îl vor accepta, cunoscut sub numele de LNP X. „Speranța noastră este că acest nou design de nanoparticule ar putea fi o nouă cale de vindecare a HIV”, a declarat specialistul.

Atunci când o colegă a prezentat pentru prima dată rezultatele testelor la întâlnirea săptămânală a laboratorului, Cevaal a spus că ele păreau prea bune pentru a fi adevărate.

„Am trimis-o înapoi în laborator pentru a repeta testul, iar săptămâna următoare a revenit cu rezultate la fel de bune. Așa că a trebuit să o credem. Și, desigur, de atunci, am repetat-o de multe, multe alte ori. Am fost uimiți de diferența dintre zi și noapte - de la faptul că nu funcționa înainte, la faptul că dintr-o dată funcționa. Și tuturor nu ne venea să credem...”.

Citește și

Revista Science a votat cea mai importantă descoperire ştiinţifică în 2024: Un medicament împotriva infectării cu HIV

Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă dezvăluirea virusului este suficientă pentru a permite sistemului imunitar al organismului să se ocupe de el sau dacă tehnologia va trebui combinată cu alte terapii pentru a elimina HIV din organism.

Studiul are loc în laborator și a fost efectuat pe celule donate de pacienți cu HIV. Calea către utilizarea tehnologiei ca parte a unui tratament pentru pacienți este lungă și ar necesita teste de succes pe animale, urmate de teste de siguranță pe oameni, care probabil vor dura ani de zile, înainte ca testele de eficacitate să poată chiar începe.

„În domeniul biomedicinei, multe lucruri nu ajung în cele din urmă în clinică - acesta este adevărul nefericit; nu vreau să pictez o imagine mai frumoasă decât este realitatea”, a subliniat Cevaal. "Dar, în ceea ce privește în mod specific domeniul vindecării HIV, nu am văzut niciodată ceva aproape la fel de bun ca ceea ce vedem acum. Deci, din acest punct de vedere, suntem foarte încrezători că odată ce acum putem să vedem acest tip de răspuns la un animal, în cele din urmă, am putea face acest lucru și la om.”

Dr. Michael Roche de la Universitatea din Melbourne și coautor principal al cercetării, a declarat că descoperirea ar putea avea implicații mai largi dincolo de HIV, celulele albe relevante din sânge fiind implicate și în alte boli, inclusiv în cancer.

Dr. Jonathan Stoye, retrovirolog și om de știință emerit la Institutul Francis Crick, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că abordarea adoptată de echipa din Melbourne pare a fi un progres major față de strategiile existente pentru a forța virusul să iasă din ascunzătoare, dar vor fi necesare studii suplimentare pentru a determina cel mai bun mod de a-l ucide ulterior.

„În cele din urmă, rămâne o mare necunoscută. Trebuie să eliminați întregul rezervor pentru a avea succes sau doar cea mai mare parte? Dacă doar 10% din rezervorul latent supraviețuiește, va fi suficient pentru a genera o nouă infecție? Doar timpul ne va spune. Cu toate acestea, acest lucru nu diminuează importanța studiului actual, care reprezintă un progres potențial major în livrarea ARNm în scopuri terapeutice către celulele sanguine”, a punctat Roche.

Profesorul Tomas Hanke de la Institutul Jenner, Universitatea din Oxford, a contestat însă ideea că introducerea ARN în celulele albe din sânge ar fi reprezentat o provocare semnificativă. El a declarat că speranța că toate celulele din organism în care se ascunde HIV ar putea fi atinse în acest fel este „doar un vis”.