Oamenii de ştiinţă au identificat un mecanism cerebral care are un rol vital în declanşarea migrenelor. Aceasta este o descoperire care ar putea conduce la dezvoltarea de noi medicamente pentru tratarea afecțiunii cronice care afectează, în medie, una din zece persoane.
Aproximativ una din zece persoane din întreaga lume suferă de migrene. Un sfert dintre pacienţi se confruntă, de asemenea, cu o perturbare senzorială precum aura, ce se caracterizează prin sclipiri de lumină, puncte oarbe, senzaţii de furnicături şi vedere dublă, care poate apărea cu cinci până la 60 de minute înaintea durerii de cap, relatează The Indepedent, potrivit Agerpres.
Se ştie că un val de suprimare a activităţii cerebrale se află în spatele migrenelor, însă mecanismul exact implicat a rămas necunoscut.
Noul studiu, publicat în jurnalul Science, explică modul în care fluxul de fluide din creier şi un val de perturbare al semnalului care se răspândeşte declanşează migrenele şi induce aura.
Cercetătorii de la Universitatea Rochester din Statele Unite au declarat că aceste constatări pot servi drept bază pentru o nouă clasă de medicamente împotriva migrenei.
„Aceste descoperiri ne oferă o serie de noi ţinte pentru a suprima activarea nervilor senzoriali în vederea prevenirii şi tratării migrenelor şi pentru a consolida terapiile existente", a declarat Maiken Nedergaard, specialistă daneză în neurologie şi coautoare a studiului.
Oamenii de ştiinţă cunoşteau faptul că aura apare atunci când există niveluri reduse de oxigen, iar fluxul sanguin este afectat într-o secţiune a creierului. Acest lucru se întâmplă atunci când celulele creierului sunt temporar depolarizate din cauza difuziei de molecule încărcate, precum glutamatul şi potasiul.
Această perturbare poate radia în valuri, iar atunci când afectează centrul de procesare a vederii din creier provoacă simptome vizuale precum aura, resimţită înaintea unei dureri de cap.
Cercetătorii au descoperit o nouă rută prin care circulă aceste semnale. Ei speră că descoperirea modului în care sunt activaţi nervii pe această rută poate duce la dezvoltarea de noi medicamente.
„Printre moleculele identificate se numără cele deja asociate cu migrenele, dar nu ştiam exact cum şi unde are loc acţiunea de inducere a migrenei", a declarat Martin Kaag Rasmussen, care este autor al studiului.
Oamenii de ştiinţă speră că aceste potenţiale ţinte medicamentoase recent identificate ar putea aduce beneficii unui număr mare de pacienţi care nu răspund la terapiile disponibile în prezent împotriva migrenei.