Echipamente și alte ajutoare militare din țările NATO în valoare de miliarde de dolari – 18,6 miliarde doar din SUA – continuă să curgă înspre Ucraina de când Rusia a lansat invazia în luna februarie, scrie Business Insider. NATO nu este implicată direct în război, dar sprijinul pe care îl oferă Ucrainei ajută să creeze o alianța mai unită – o transformare a armatelor occidentale care ar fi fost mult mai greu de realizat dacă Putin nu ar fi invadat țara vecină.
În timp ce țările din estul Europei își trimit armamentul sovietic în Ucraina, multe dintre ele au primit arme moderne care să îl înlocuiască. În consecință, alianța a devenit tot mai integrată, nemaifiind dependentă de stocurile incompatibile din era sovietică și beneficiind acum de arme moderne care deseori sunt mai interoperabile chiar și atunci când sunt achiziționate din surse diferite.
Tranziția spre o mai mare uniformitate în rândul armatelor statelor NATO este ceva ce Vladimir Putin s-ar putea să nu fi anticipat înainte de a declanșa războiul și care probabil că ar fi fost mult mai greu de realizat dacă președintele Rusiei nu ar fi decis să atace Ucraina.
Nevoia de a înlocui armamentul livrat Ucrainei în lupta contra Rusiei va produce o forță de luptă NATO mai închegată decât oricare alta care a existat vreodată în istorie, potrivit profesorului de politologie Vasabjit Banerjee de la Universitatea de Stat din Mississippi.
Germania a fost de acord să trimită echipament mai vechi în țările care i-au livrat Ucrainei tancuri și blindate sovietice. Alte țări, reacționând la creșterea tensiunilor în Europa, au optat să cumpere arme moderne. Polonia a făcut unele dintre cele mai importante achiziții.
În luna martie, Varșovia i-a oferit Ucrainei întreaga sa flotă de avioane de luptă MiG-29 în schimbul unor avioane americane mai moderne cu capacități similare, precum F-15 sau F-16. SUA au refuzat propunerea, dar în luna iulie, Polonia și Coreea de Sud au semnat un acord pentru cumpărarea de tancuri și avioane, printre care se numără și FA-50, în schimbul unei sume de 14,5 miliarde de dolari.
Printr-o coordonare mai bună a echipamentelor, tacticile „vor deveni și ele identice”, iar instruirea pentru utilizarea acestui echipament va fi „complet integrată”, a spus Banerjee.
Interoperabilitatea armelor și ajustarea tacticilor vor face ca „acestor țări să le fie practic imposibil să mai iasă din NATO”, a explicat Banerjee. „Armele sunt din NATO, vor [continua să] fie din NATO” și vor fi construite după modelul original în statele care vor beneficia de pe urma lor cu componente din țările NATO.
Din cauză că foloseau echipament sovietic, unele state membre NATO erau încă dependente de companii rusești pentru mentenanță și piese de schimb. O mai mare integrare a echipamentelor reduce și influența Rusiei, potrivit lui Banerjee.
Mick Ryan, un general în retragere din armata Australiei, a spus că războiul din Ucraina – și felul în care războaiele vor fi purtate în viitor – va fi determinat de felul în care jucătorii cheie își mobilizează industriile de apărare.
Cu toate că bătălia pentru Ucraina a rămas în mare parte un război de uzură al sistemelor de artilerie, s-au utilizat și tehnologii noi și tactici moderne care sunt monitorizate cu atenție pentru a determina ce schimbări au adus acestea pe câmpul de luptă, scrie The New York Times.
Una dintre noile tehnologii folosite în Ucraina este și Delta – un sistem de informare în timp real. Rețeaua online poate fi folosită atât de soldați, cât și de oficialii civili și chiar de civili autorizați de autoritățile ucrainene pentru a urmări și distribui detalii cruciale despre mișcările trupelor ruse.
Armele anti-dronă SkyWipers, folosite de ucraineni începând de anul trecut, pot să deturneze și să întrerupă funcționarea altor drone, blocându-le semnalele de comunicare. Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto
Programul dezvoltat în coordonare cu NATO a fost testat foarte puțin înainte de a fi folosit în Ucraina, dar în timpul ofensivei de eliberare a Hersonului, forțele ucrainene au folosit Delta, cât și armele puternice livrate de Occident, pentru a-i izgoni pe ruși din orașele și satele pe care le ocupaseră de luni de zile.
Delta este doar unul dintre exemplele care demonstrează că Ucraina a devenit un teren de încercare pentru armele de ultimă generație, sisteme informatice și noi moduri de a le folosi, care mai mulți oficiali și comandanți miliari occidentali prezic că ar putea transforma felul în care războiul este purtat în generațiile viitoare.
În afară de Delta, printre noile tehnologii testate în Ucraina se numără bărci controlate de la distanță, arme anti-drone numite SkyWiper și o versiune actualizată a unui sistem de apărare antiaeriană construit în Germania pe care armata germană nu a apucat încă să îl folosească.
„Ucraina este terenul de încercare perfect, întrucât avem șansa de a testa toate ipotezele în luptă și să introducem schimbări revoluționare în tehnologia militară și războiul modern”, a spus Mihailo Fedorov, viceprim-ministrul ucrainean și ministru al transformării digitale.
„În ultimele două săptămâni, ne-am convins din nou că războaiele viitorului vor fi [purtate] cu cât mai multe drone și cât mai puțini oameni”, a mai spus Fedorov.
Utilizarea bărcilor controlate de la distanță, precum cele pline de explozibili folosite de armata ucraineană împotriva flotei ruse de la Marea Neagră în octombrie, ar putea și ea să devină o tactică foarte importantă, potrivit experților militari, care spun că noua tehnologie militară ar putea să ne ofere o imagine a viitoarelor conflicte navale – un subiect important pentru SUA și aliații lor care se pregătesc pentru eventuale acțiuni agresive ale Chinei în regiunea Mării Chinei de Sud, în special împotriva Taiwanului.
Armele SkyWipers, folosite de ucraineni începând de anul trecut, pot să deturneze și să întrerupă funcționarea dronelor, blocându-le semnalele de comunicare. Acestea au fost dezvoltate în Lituania și au fost pe piață doar doi ani înainte să ajungă în Ucraina printr-un program de asistență NATO.
Ajutoarele letale livrate de Occident în Ucraina constau, în mare parte, din versiuni modernizate ale unor arme mai vechi. Acesta a fost și cazul lansatoarelor de rachete ghidate prin infraroșu cu rază medie de acțiune cunoscute sub numele de IRIS-T.
În războaiele din Iraq și Afganistan, „nu foloseam cantități uriașe de muniție și nu ne mișcam într-o viteză atât de mare”, a spus Ryan. „Suntem într-o eră diferită acum și lucrăm la o scară mult mai mare, folosim mai multă muniție și vom pierde mai mult echipament și oameni.”
„Ritmul luptelor” din Ucraina va forța industriile să își sporească productivitatea aproape de nivelul înregistrat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit lui Ryan, care a lucrat în Celula de Coordonare Pakistan-Afganistan în cadrul Statului Major Comun al SUA între 2010 și 2011.
Ryan a subliniat faptul că anunțul lui Putin pentru mobilizare a inclus un apel la mobilizarea industriei de apărare a Rusiei. „Toată lumea s-a concentrat pe partea cu oamenii, dar el a vorbit despre industrie. Rușii măresc acum capacitatea industrială, iar chinezii o fac deja de ceva timp”.
„Mobilizarea industrială ar trebui văzută nu doar ca o parte a răspunsului nostru la [războaie], ci ca o parte a regimului de descurajare convențională pentru a încerca să descurajăm astfel de lucruri”, a spus Ryan.
Dacă Rusia sau China văd că Occidentul își extinde capacitatea industrială, „ar putea să se oprească înainte să lanseze ceva ce ar fi destul de catastrofic”, a concluzionat Ryan.
„În Ucraina învățăm să luptăm și învățăm cum să folosim echipamentul nostru NATO”, a spus și Dalia Grybauskaite, fosta președintă a Lituaniei. „Și, da, este un teren de încercare. Este rușinos pentru mine pentru că ucrainenii plătesc cu vieților lor pentru aceste exerciții pentru noi.”