Rușii au lovit marți mai multe orașe de pe tot teritoriul Ucrainei. Cel puțin 100 de rachete ar fi fost lansate, potrivit purtătorului de cuvânt al comandamentului Forţelor Aeriene ucrainene. Bombardamentele au avut loc chiar în timpul întâlnirilor de la Summitul G20 din Indonezia. Tot marți, două rachete rusești au căzut în Polonia, lângă granița cu Ucraina, omorând doi oameni. 

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI

ACTUALIZARE 23.45 Ucraina a cerut marţi seară ţărilor membre NATO să convoace un summit "imediat" în urma unor informaţii neconfirmate, conform cărora rachete ruseşti au lovit Polonia, informează AFP, potrivit Agerpres.

"Un răspuns colectiv la acţiunile ruseşti trebuie să fie dur şi bazat pe principii. Printre acţiunile imediate: un summit NATO cu participarea Ucrainei pentru a elabora noi acţiuni comune, care vor forţa Rusia să schimbe cursul privind escaladarea, şi pentru a furniza Ucrainei aeronave moderne", a declarat ministrul de externe Dmitro Kuleba pe Twitter.

ACTUALIZARE 23.15 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi seară că rachete ruseşti au lovit Polonia, o ţară NATO, calificând acest incident drept "o escaladare semnificativă" a conflictului, informează Reuters.

"Rachete ruseşti au lovit Polonia", a spus preşedintele Zelenski, conform unui text care însoţeşte intervenţia sa video obişnuită din fiecare seară, fără a furniza dovezi.

"Cu cât Rusia simte mai mult impunitate, cu atât vor exista mai multe ameninţări pentru oricine se află în raza rachetelor ruseşti. Să tragă rachete pe teritoriul NATO! Acesta este un atac cu rachete ruseşti asupra securităţii colective! Aceasta este o escaladare foarte semnificativă. Trebuie să acţionăm", a spus preşedintele Zelenski.

ACTUALIZARE 22.50 România este solidară cu Polonia, a scris președintele Klaus Iohannis pe Twitter, în urma exploziilor de lângă granița cu Ucraina, soldate cu 2 morți.

„România este pe deplin solidară cu prietenul și aliatul nostru Polonia, în urma informațiilor îngrijorătoate privind exploziile de pe teritoriul său”, a scris Iohannis pe Twitter.

Suntem în contact cu partenerii și aliați noștri. #WeAreNato (Suntem NATO), a mai scris președintele.

ACTUALIZARE 22.20 Ministerul rus al Apărării a catalogat drept provocatoare afirmațiile presei și oficialilor din Polonia despre posibila prăbușire a unor rachete rusești în Polonia, declarând că nu au existat lovituri ale armatei ruse în apropierea graniței dintre Ucraina și Polonia, potrivit agenției TASS.

„Declarațiile presei poloneze și ale oficialilor despre așa-zisa prăbușire a rachetelor «rusești» în zona localității Przewodow este o provocare intenționată pentru a escalada situația. Nu au existat lovituri asupra țintelor din apropierea graniței dintre Ucraina și Polonia cu arme rusești”, a precizat ministerul rus.

Imaginile publicate de presa poloneză cu resturile de la locul incidentului nu au nimic de a face cu armele rusești, a mai adăugat ministerul.

ACTUALIZARE 22.10 SUA cunosc relatările potrivit cărora două rachete rusești au lovit în interiorul Poloniei, lângă granița cu Ucraina, dar nu dețin în prezent informații care să coroboreze aceste rapoarte, a spus un purtător de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Par Ryder.

Orice intrare pe teritoriul NATO duce la o reacție, a adăugat el.

„Am spus foarte clar că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a mai spus Ryder.

ACTUALIZARE 22.00 Două rachete trase de Rusia au căzut pe teritoriul Poloniei, stat membru NATO. Ca urmare a acestui incident va exista o reacție a Alianței Nord-Atlantice. Astfel, în cazul în care un stat membru al Alianței este lovit neintenționat, se poate activa Articolul 4, la cererea țării în cauză.

Conform Articolului 4, toate deciziile NATO sunt luate prin consens, după discuții și consultări între țările membre. Aliații pot face schimb de opinii și informații și pot discuta probleme înainte de a ajunge la un acord și de a lua măsuri.

Consultarea este o parte cheie a procesului decizional al NATO, deoarece toate deciziile sunt luate prin consens.

Discuțiile vizează toate subiectele de interes pentru Alianță, inclusiv activitățile de zi cu zi ale Alianței, obiectivele sale de bază și rolul fundamental.

Consultarea consolidează dimensiunea politică a NATO, oferind membrilor oportunitatea de a-și exprima opiniile și pozițiile oficiale.

De asemenea, acordă NATO un rol activ în diplomația preventivă, oferind mijloace pentru a ajuta la evitarea conflictelor militare.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 21.40 Premierul Viktor Orban a convocat o ședință a Consiliului de Securitate marți seara, din cauza întreruperii aprovizionării cu petrol și a loviturii cu rachete din Polonia, a declarat Bertalan Havasi, șeful de presă al prim-ministrului, potrivit agenției de presă maghiare.

Înainte de întâlnire, ministrul Apărării Kristóf Szalay-Bobrovniczky a avut o consultare telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

ACTUALIZARE 21:00 Două rachete rusești au căzut în Polonia, lângă granița cu Ucraina. Doi oameni au murit, potrivit presei poloneze. Guvernul a convocat Consiliul de Securitate.

Un înalt oficial din cadrul serviciilor de informații americane a spus că rachetele căzute în Polonia sunt rusești. Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Mueller, nu a confirmat imediat informația, dar a spus că liderii țării țin o întâlnire de urgență din cauza unei „situații de criză”, relatează Associated Press.

ACTUALIZARE 19:00 Rusia a atacat marți Ucraina cu peste 100 de rachete, potrivit lui Iurii Ihnat, purtător de cuvânt al comandamentului Forţelor Aeriene ucrainene.

„Au fost trase circa o sute de rachete (...) dinspre Marea Caspică, regiunea (rusă) Rostov” şi de asemenea „din Marea Neagră”, a declarat Iuri Ignat în direct la televiziunea ucraineană, precizând că „în acest stadiu nu s-a înregistrat utilizarea de drone de atac”.

Bombardamentele au vizat în special infrastructura energetică, dar au lovit şi zone rezidenţiale din Kiev și alte orașe ucrainene. Este cel mai amplu atac rusesc în Ucraina din ultima lună.

Au fost observate întreruperi de curent în toată țara. Situația a fost descrisă drept „critică” de oficialii ucraineni. „Acesta este cel mai masiv bombardament asupra sistemului energetic de la începutul războiului”, a spus ministrul energiei, Herman Halushchenko. 

ACTUALIZARE 17.20 În timp ce rachetele rusești au lovit marți infrastructura energetică în toată Ucraina, agenția de presă RIA Novosti relatează că Vladimir Putin a acordat titlurile de „orașe ale gloriei militare” pentru două dintre orașele pe care Rusia continuă să le ocupe în Ucraina, scrie The Guardian. 

Melitopol și Mariupol au primit titlurile de orașe  ale gloriei militare, decretele corespunzătoare fiind semnate de președintele rus Vladimir Putin. Documentele conțin o formulare identică – „pentru curajul, statornicia și eroismul de masă arătate de apărătorii orașului în lupta pentru libertatea și independența patriei”.

Melitopol și Mariupol se află ambele în zone ocupate pe care Federația Rusă a pretins că le-a anexat. Săptămâna trecută, Rusia a fost nevoită să se retragă din orașul Herson, singura capitală regională pe care armata rusă a reușit să o cucerească până acum în cele nouă luni de război.

ACTUALIZARE 17.12 Cel puțin o persoană a murit în urma atacului cu rachete rusești asupra unei clădiri rezidențiale din Kiev, potrivit administrației militare a orașului.

ACTUALIZARE 17.00 Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a postat pe Twitter un răspuns la atacurile ruse de astăzi, care au avut loc în timp ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a participat la summitul G20 de la Bali și în ziua în care Moscova a descris Ucraina ca un obstacol în calea păcii. 

„Rachetele rusești ucid oameni și distrug infrastructura din Ucraina chiar acum. Asta are de spus Rusia în privința negocierilor de pace. Nu mai propuneți Ucrainei să accepte ultimatumuri rusești! Această teroare nu poate fi oprită decât cu puterea armelor și principiilor noastre”, a transmis șeful diplomației de la Kiev.

La rândul său, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya, a descris atacurile ruse de marți ca fiind un „scuipat în fața” colegilor participanți la G20.

Și ambasadoarea Marii Britanii în Ucraina, Melinda Simmons, a comentat atacurile, scriind pe twitter că Rusia continuă retragerea umilitoare din Herson cu lovituri de rachete asupra infrastructurii energetice din Kiev și în alte părți ale Ucrainei.

Consilierul prezidențial Andriy Yermak a descris atacurile rușilor drept un răspuns direct la discursul video al președintelui Volodimir Zelenski la summitul G20 din Indonezia.Totodată, ambasadoarea SUA în Ucraina, Bridget A Brink, a descris seria de atacuri lansate marți de Rusia asupra Ucrainei drept „o altă rundă de atacuri crude”.

ACTUALIZARE 16.38 Potrivit Nexta, o serie de explozii se aud și în orașul vestic ucrainean Liov. Primarul orașului a scris despre asta pe canalul său de Telegram.

Sky News scrie că zone rezidențiale în Melitopol și districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk au fost, de asemenea, atacate cu rachete de ruși.

Alte rachete au fost observate și la Harkov și Jitomir.

La Nikopol, guvernatorul Valentyn Reznichenko a declarat că s-a folosit de peste 60 de ori pentru a fi lovite clădiri înalte, case și linii de electrice. Nu au fost raportate imediat victime.

La Melitopol, primarul Ivan Fedorov a declarat că s-a auzit o „explozie puternică” într-o zonă rezidențială din nordul orașului.

Între timp, Vitali Klitchsko a declarat în ultima jumătate de oră că o nouă rachetă a lovit un bloc înalt din cartierul Pechersk al capitalei Ucrainei.

ACTUALIZARE 16.00 Funcționarii publici care lucrează pentru administrația instalată de ruși în Nova Kakhovka, al doilea oraș ca mărime din regiunea Herson din sudul Ucrainei, au plecat din cauza unor lupte, au declarat marți oficiali, potrivit Reuters.

Importanța strategică a localitații Nova Kakhovka este una crucială pentru ruși. Orașul se află pe malul de est al râului Nipro, lângă uriașul baraj Kakhovka, pe care atât Ucraina, cât și Rusia s-au acuzat reciproc că l-au bombardat. De asemenea, se învecinează cu gura Canalului Crimeii de Nord, o sursă crucială de apă dulce pentru peninsula aridă Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014.

După anexarea peninsulei Crimeea, canalul care are o lungime de 402,6 kilomentri a fost blocat de Ucraina. Funcționarea canalului a fost reluată după ce rușii au invadat Ucraina și au ocupat regiunea Herson.

ACTUALIZARE 15.46 Kievul a fost atacat de rachete, spune primarul orașului Vitali Kliciko, în timp ce liderii mondiali condamnă invadarea Ucrainei de către Rusia, notează BBC News.

Două clădiri au fost lovite de rachete rusești în districtul Pechersk al capitalei Ucrainei, potrivit lui Vitali Klitschko, care a citat rapoartele preliminare pe care le are.

Pe rețelele sociale a apărut și un video publicat de șeful adjunct al biroului președintelui, Kyrylo Timoșenko, care arată un bloc de apartamente incendiat în urma unui atac rusesc cu rachete în centrul Kievului.

Mai multe rachete rusești au fost doborâte cu succes și există echipe de salvare, a mai spus Klitschko. Primarul a precizat și că a fost emisă și o alertă de raid aerian la Kiev.

ACTUALIZARE 14.45 Semnele că de la summitul G20 din Bali va ieși un consens că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu este acceptabil și că nu trebuie folosite armele nucleare sunt încurajatoare, spune cancelarul german Olaf Scholz, care a precizat și cum s-a derulat discuția cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, reprezentantul lui Vladimir Putin la reuniunea liderilor mondiali.

„Acesta este un consens care câștigă teren aici”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz marți pentru jurnaliștii din Bali, transmite Reuters.

ACTUALIZARE 14.38 Ucraina vrea până la finalul primăverii următoare să hrănească încă cel puţin cinci milioane de persoane care se confruntă o penurie accentuata de alimente, conform propunerilor formulate marţi de preşedintele Volodimir Zelenski la summitul G20, a anunţat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, transmite Reuters.

De asemenea, liderul Ucrainei a declarat că acordul prin care Rusia a atenuat blocada porturilor ucrainene de la Marea Neagră ar trebui extins pe o perioadă nedeterminată şi ar trebui să includă încă două porturi: Mykolaiv şi Olvia. Deja trei porturi sunt incluse în acord, ceea ce, susţine Zelenski, a dat posibilitatea Ucrainei să exporte din iulie peste zece milioane de tone de produse alimentare. Acordul ar urma să expire în 19 noiembrie şi discuţiile sunt în derulare pentru extinderea sa.

"Dreptul la hrană este un drept fundamental al fiecărei persoane din lume", a declarat Zelenski într-un mesaj video adresat liderilor G20 reuniţi la Bali. Prezentând planul pe care l-a numit "Cereale din Ucraina", liderul de la Kiev a cerut tuturor ţărilor să se alăture "iniţiativei noastre de a-i ajut pe cei mai săraci cu alimente".

Preţurile mondiale la alimente au atins un nivel record în luna martie, după ce Rusia a invadat Ucraina, un mare producător mondial de cereale şi oleaginoase, şi chiar dacă între timp s-au mai redus continuă să fie deasupra nivelului la care erau anul trecut. Această creştere a preţurilor afectează în mod disproporţionat ţările sărace, care plătesc mai mult pentru a primi o cantitate mai mică de alimente, apreciază într-un raport semestrial Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

O parte din grâul recoltat pentru ţările partenere va fi alocat de Ucraina pentru a fi achiziţionat în numele ţărilor din Africa care se confruntă cu foametea, a scris Iermak pe reţeaua de mesagerie online Telegram.

"Programul prevede furnizarea de cereale pentru cel puţin cinci milioane de persoane până la finalul primăverii următoare, el va fi implementat în parteneriat cu PAM (Programul Alimentar Mondial). Nu vom oferi Rusiei nicio oportunitate de a crea un Holodomor 2.0", a declarat Iermak, referindu-se la foametea care a ucis milioane de ucraineni din fosta Uniune Sovietică, în anii '1930.

Oficialul a anunţat că o navă care transportă 27.000 tone de grâu a plecat deja spre Etiopia, ca parte a planului şi în coordonare cu Guvernul Germaniei.

Potrivit Agerpres, guvernul de la Kiev se aşteaptă în acest an la o recoltă între 50 şi 52 milioane de tone de cereale, în scădere faţă de nivelul record de 86 milioane de tone în 2021, din cauza randamentelor mai scăzute şi a pierderii de teritorii.

ACTUALIZARE 13.50 Atât Rusia, cât și Ucraina au torturat prizonieri de război în timpul conflictului de aproape nouă luni, a comunicat Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR), care a dat ca exemple utilizarea șocurilor electrice și nuditatea forțată, scrie Reuters. 

Echipa ONU de supraveghere a drepturilor omului cu sediul în Ucraina îşi bazează concluziile pe interviurile realizate în cazul a peste 100 de prizonieri de război de fiecare parte a conflictului. "Interzicerea torturii şi a relelor tratamente este absolută, chiar şi - de fapt, mai ales - în perioadele de conflict armat", a subliniat şefa echipei ONU, Matilda Bogner, în cursul unei videoconferinţe de la Kiev.

Ea a amintit că cele două ţări sunt părţi ale celei de-a treia Convenţii de la Geneva, care stabileşte exigenţele privind tratamentul prizonierilor de război. În ultimele luni, misiunea a intervievat 159 prizonieri de război (139 de bărbaţi şi 20 de femei) deţinuţi de Rusia şi grupări armate afiliate ei şi 175 prizonieri de război (toţi bărbaţi) deţinuţi de Ucraina.

ACTUALIZARE 13.00 Ucraina a prezentat condiții „nerealiste” pentru pace, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

„Toate problemele vin din partea ucraineană, care refuză categoric să negocieze și face cereri care sunt în mod clar nerealiste”, a spus el.

Serghei Lavrov a precizat că i-a spus clar acest lucru președintelui francez Emmanuel Macron, cu care s-a întâlnit la G20. De asemenea, Lavrov a declarat reporterilor că s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz.

ACTUALIZARE 11.30 Rusia trebuie să părăsească toate teritoriile ocupate, este condiția pusă de armata ucraineană pentru a începe negocieri de pace. Comandantul forțelor Kievului spune că nu va accepta nicio negociere, niciun acord şi nicio decizie de compromis. În ultimele săptămâni, omologul american al acestuia a pledat pentru negocieri, în discuțiile interne din administrația Biden. 

Generalul Mark Milley, şeful Statului Major Întrunit al armatei SUA, crede că o fereastră pentru discuțiile de pace dintre Kiev și Moscova s-ar putea deschide la iarnă. Însă poziția lui nu are susținere largă în echipa de securitate de la Casa Albă. Secretarul de stat Antony Blinken și consilierul lui Joe Biden pentru securitate naţională sunt printre cei care se opun. Comandantul şef al forţelor armate ucrainene, Valeri Zalujnîi, i-a transmis generalului Mark Milley, şeful statului major general al SUA, că armata ucraineană nu acceptă niciun fel de negocieri cu Rusia până când aceasta nu-şi va retrage toate trupele din Ucraina, relatează agenţiile de presă ucrainene Ukrinform şi Liga.net. 

ACTUALIZARE 11.20 Rusia reacționează la declarația lui Volodimir Zelenski, care a exclus un al treilea "acord de la Minsk", o referire la cele două acorduri de încetare a focului eșuate între Kiev și Moscova cu privire la statutul regiunii Donbas. 

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus marți că declarația lui Zelenski potrivit căreia nu va exista un acord "Minsk 3" pentru a pune capăt luptelor din Ucraina confirmă faptul că Kievul nu este interesat să poarte discuții de pace cu Moscova, scrie BBC. 

ACTUALIZARE 10.30 Rușii au distrus sistemul de electricitate înainte de a se retrage din Herson, iar asta se vede cel mai bine într-o imagine făcută publică de un oficial ucrainean. Oamenii au ajuns să își încarce telefoanele la un generator în piața centrală. 

Anton Gerașcenko, un important oficial ucrainean a postat pe Twitter o imagine "cât o mie de cuvinte" ce arată situația orașului Herson, căruia rușii i-au distrus sistemul de electricitate înainte să se retragă. "Șase zile fără electricitate. Oamenii își încarcă telefoanele în piața principală de la un generator adus de un voluntar", a scris Gerașcenko pe rețeau de socializare.

ACTUALIZARE 10.25 Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a susținut un discurs la summitului G20 și a acuzat Rusia că folosește gazul ca armă.

"Moscova este mai interesată de utilizarea gazului ca armă - chiar dacă acest lucru înseamnă distrugerea, nu comercializarea lui", a spus Von Der Leyen completând că acest comportament este o răzbunare la sancțiunile occidentale contra Rusiei după invadarea Ucrainei. Șefa executivului comunitar a mai spus că acest comportament ''creează penurie pe pieţele energetice mondiale şi cauzează explozia preţurilor''.

''Vedem că Rusia îşi arde gazul mai degrabă decât îl vinde'', a subliniat Von der Leyen. 

ACTUALIZARE 9.30 Forțele ruse continuă să bombardeze regiunea Nikopol, din Dnipropetrovsk.

Peste 60 de atacuri au avut loc în noaptea de 15 noiembrie, a declarat guvernatorul Valentyn Reznichenko într-o postare pe Telegram. 

Au fost vizate clădirile înalte, casele și centrele de afaceri, a spus Reznichenko.  În urma atacurilor au fost distruse cabluri electrice și o conductă de gaz.

Nu au fost înregistrate victime. 

ACTUALIZARE 9.20 Mutarea trupelor în regiunea Donețk va duce probabil la o intensificare a operațiunilor în jurul Bahmut, a orașului Donețk și vestul regiunii, se arată în cea mai recentă actualizare a Institutului pentru Studiul Războiului, scrie Kyev Independent.

Deși forțele ruse vor obține probabil victorii în aceste regiuni în viitorul apropiat, este puțin probabil ca acestea să fie semnificative, a spus ISW.

Orice revendicări teritoriale făcute de Rusia asupra zonei ar putea fi o încercare de a abate nemulțumirea în legătură cu retragerea din anumite localități din Herson.

ACTUALIZARE 8.45. "Sunt convins că acum este momentul în care războiul distructiv al Rusiei trebuie şi poate fi oprit. Aceasta va salva mii de vieţi", a transmis Zelenski, prin intermediul unui discurs video, la summitul G20 de la Bali.

"Nu poate exista nicio scuză pentru şantajul nuclear", a adăugat el, mulţumind în mod special "G19" - şi excluzând Rusia - pentru că "a făcut acest lucru clar".

Preşedintele rus Vladimir Putin nu participă la summit, dar în schimb ministrul său de externe, Serghei Lavrov, se află acolo.

"Ucraina a fost întotdeauna un lider în eforturile de menținere a păcii și lumea a văzut asta. Și dacă Rusia spune că vrea să pună capăt acestui război, să-l demonstreze cu acțiuni.

Nu vom permite Rusiei să aștepte, să-și consolideze forțele și apoi să înceapă o nouă serie de teroare și destabilizare globală. Nu va exista Minsk-3, pe care Rusia îl va încălca imediat după acord.

Există o formulă ucraineană pentru pace. Pace pentru Ucraina, Europa și lume. Și există un set de soluții care pot fi implementate pentru a garanta cu adevărat pace.

ACTUALIZARE 8.10 De ani de zile, președintele rus Vladimir Putin s-a întors asupra unor decizii și a mințit în privința altora, fiind foarte greu de distins între tacticile sale ocolitoare și ficțiunea pură, înarmându-se cu această combinație toxică pentru a-și șantaja, dezbina și dezorienta inamicii, scrie Politico. 

În ultimele zile, Rusia s-a retras din acordul privind exportul de cereale pe Marea Neagră, apoi s-a întors asupra deciziei, a lansat amenințări înfiorătoare despre posibile atacuri nucleare înainte de a face cale întoarsă, adoptând o retorică a neproliferării. Putin a ordonat săptămâna aceasta retragerea forțelor sale din Herson la doar câteva săptămâni după ce a declarat că orașul va face parte din Rusia „pentru totdeauna”.

Cum ar trebui să interpreteze lumea declarațiile, acțiunile și semnalele complet contradictorii ale lui Putin? Și când vine vorba de folosirea armelor nucleare, ce valoare are cea mai recentă promisiune a Kremlinului că nu va apela la arsenalul său nuclear împotriva Ucrainei? „Pentru Rusia, inconsecvența este o parte integrală a strategiei sale de politică externă, în special sub Putin”, a observat Fiona Hill, fost oficial al Consiliului de Securitate Națională al Statelor Unite. 

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 8.00 Două nave cu dispozitivele de identificare închise s-au apropiat de locul unde au avut loc scurgerile de gaze din Nord Stream 2 la doar câteva zile înainte ca gazoductele să fie parțial distruse în urma unor explozii subacvatice, potrivit unei firme care a analizat date obținute prin satelit, informează Insider. 

Cele două vase aveau o lungime cuprinsă între 94 și 130 de metri și aveau sistemele automate de identificare (transpondere AIS) închise, a explicat Jerry Javornicky, cofondatorul SpaceKnow. „Aveau transmițătoarele închise, ceea ce înseamnă că exista nicio informație despre mișcarea lor și încercau să își păstreze locația și alte informații generale ascunse de lume”, a spus Javornicky pentru Wired. 

ACTUALIZARE 7.50 Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut omologului său chinez, Xi Jinping, să îşi unească forţele împotriva războiului din Ucraina şi să facă apel la preşedintele Putin pentru a "reveni la masa negocierilor". El a subliniat că stabilitatea mondială este, de asemenea, în interesul Chinei.

"Este necesar să ne unim forţele pentru a răspunde atât provocărilor internaţionale majore, aţi menţionat-o pe cea climatică pentru a numi doar una şi, fără îndoială, cea mai semnificativă, dar şi crizelor internaţionale precum războiul lansat de Rusia în Ucraina pentru care G20 este un format adecvat", a afirmat preşedintele francez la începutul unei întâlniri bilaterale în marja summitului G20 din Bali. China nu a condamnat ofensiva rusă în Ucraina lansată pe 24 februarie şi continuă să fie foarte reticentă, la fel ca multe ţări din Sud, inclusiv Indonezia, în a critica Moscova, inclusiv la summitul G20. Este de aşteptat ca G20 să emită un comunicat în care majoritatea membrilor grupului să condamne ferm ofensiva rusă în Ucraina, a declarat marţi un înalt oficial american. 

ACTUALIZARE 7.45 Premierul britanic Rishi Sunak a anunţat marţi construirea a cinci fregate de război suplimentare "în faţa ameninţării tot mai mari a Rusiei", a informat Downing Street. 

Anunţul a fost făcut înaintea deschiderii summit-ului G20 din Bali. Construirea celor cinci fregate se va face în baza unui contract în valoare de 4,2 miliarde de lire sterline între Marina Regală şi grupul britanic BAE Systems. "Regatul Unit şi aliaţii săi iau măsuri pentru a-şi consolida securitatea în faţa ameninţării ruseşti în creştere", a comunicat Downing Street, scrie Agepres. "Prim-ministrul a anunţat noua fază a programului de fregate Tip 26" cu cinci fregate suplimentare, în plus faţă de cele trei aflate deja în construcţie.