O dată la cinci ani, Parlamentul European poate să înlăture un candidat sau doi și rareori nu o face. Nu se întâmplă des ca Parlamentul European să dețină puterea asupra Comisiei Europene, însă acesta este unul dintre acele momente, scrie Politico. În următoarele câteva săptămâni, eurodeputații îi vor audia pe cei 26 de comisari nominalizați de președinta Ursula von der Leyen. Să nu vă așteptați ca toți să supraviețuiască.
Din 2004, Parlamentul European a respins cel puțin un candidat la fiecare nouă Comisie. Șapte persoane în total au intrat la audierile din PE drept comisari europeni desemnați și au ieșit ca simpli cetățeni.
În 2004, candidatul Italiei a fost înlăturat din cauza comentariilor sale homofobe și misogine, în timp ce candidatul Letoniei a fost eliminat după ce Parlamentul European a decis că nu a explicat suficient neregulile financiare din trecutul său.
În 2009, Rumana Jeleva din Bulgaria a trebuit să se retragă după ce europarlamentarii au respins-o din cauza legăturilor ei cu o firmă de lobby și a ceea ce eurodeputații au catalogat ca fiind o necunoaștere a portofoliului pe care vrea să îl aibă.
În 2014, candidatul Sloveniei a fost respins după o prestație dezastruoasă în fața comisiei Parlamentului European care îi decidea soarta.
Cel mai mare val de respingeri a avut loc în 2019, ultima dată când europarlamentarii au avut ocazia să-și demonstreze puterea, când eurodeputații au înlăturat trei comisari. Candidata României a fost înlăturată din cauza unei donații către partidul său socialist. Candidatul Ungariei, a cărui firmă de avocatură lucrase pentru guvernul țării, a fost eliminat din cauza îngrijorărilor legate de conflictul de interese. Candidata Franței, vedeta liberală Sylvie Goulard, a fost respinsă din cauza preocupărilor etice legate de munca sa pentru un think tank din SUA.
De această dată, liderii grupurilor politice din Parlament spun că vor să finalizeze rapid procesul pentru ca noua Comisie să își poată începe activitatea. Aceasta înseamnă că ar putea să se abțină de la respingeri, pentru a evita ca o nominalizare eșuată să declanșeze o „vânătoare” între partidele rivale care să-și vizeze candidații, însă nu pariați pe asta.
Dacă Parlamentul decide să micșoreze echipa lui von der Leyen, iată o listă cu cei mai probabili candidați care ar putea cădea.
Nu este un secret că acest candidat al premierului ungar Viktor Orbán va avea parte de o audiere „agresivă”. În calitate de comisar pentru vecinătate și extindere în primul mandat al lui von der Leyen, Várhelyi a fost criticat de oficialii de la Bruxelles pentru deschiderea sa față de țările candidate care au ridicat îngrijorări legate de statul de drept și democrație. Europarlamentarii și-ar putea aminti și momentul din 2023 când i-a numit „idioți”.
Deși se zvonește că Budapesta are un plan B, respectiv pe europarlamentarul Enikő Győri, unii în Parlament sunt îngrijorați că respingerea lui Várhelyi i-ar permite lui Orbán să țină „ostatic” Bruxelles, prin refuzul de a propune un înlocuitor. Cu toate acestea, există un larg consens în PE că Várhelyi este cel mai probabil candidat să fie înlăturat.
Kos a fost o alegere de ultim moment a guvernului său, după ce von der Leyen a presat țara să nominalizeze o candidată femeie. Deși are calificări promițătoare, probabil va trebui să răspundă la întrebări despre competențele sale. Ea a demisionat din funcția de ambasador al Sloveniei în Germania și Elveția în 2020, după acuzații de gestionare defectuoasă și o investigație de patru săptămâni condusă de Ministerul Afacerilor Externe, potrivit presei slovene.
Legăturile ei cu una dintre cele mai mari firme de lobby din lume nu vor trece neobservate. Kos a lucrat pentru compania globală de consultanță în comunicare Kreab, în poziția de senior adviser, oferind „cunoștințele sale aprofundate despre leadership, comunicare, probleme de gen, afaceri politice și relații externe, în special în țările vorbitoare de limbă germană și Europa de Sud-Est”, conform site-ului companiei. Kos a declarat, pentru Politico, că nu se consideră lobbyistă și nici nu este înregistrată ca atare în registrul de transparență al UE.
Va trebui, de asemenea, să depășească acuzațiile delegației slovene din PPE cu privire la presupusele sale legături cu poliția din fosta Iugoslavie, așa cum a relatat Euronews, acuzație pe care a negat-o în repetate rânduri.
Parlamentul va ezita să înlăture una dintre puținele femei din echipa lui von der Leyen, iar portofoliul lui Lahbib nu este unul dintre cele mai râvnite. Totuși, Lahbib — care, în calitate de ministră de externe a Belgiei, a fost figura publică a președinției Consiliului UE din primăvara trecută — trebuie să se pregătească pentru întrebări dificile. Probabil va trebui să răspundă întrebărilor despre trecutul ei, în special în legătură cu o călătorie în Crimeea în timpul activității sale de jurnalistă, finanțată de Rusia, și cu modul în care a gestionat vizele pentru oficialii iranieni, subiect din cauza căruia aproape și-a pierdut funcția de ministră de externe.
Cuțitele sunt ascuțite pentru Ekaterina Zaharieva, fostă ministră de externe a Bulgariei. În 2018, Zaharieva a fost implicată într-un scandal legat de vânzarea de cetățenii bulgare. După cum a relatat Euractiv la acea vreme, un fost oficial de imigrare a acuzat-o pe Zaharieva că a acceptat frauda în timpul mandatului ei de ministră a justiției. Zaharieva a negat acuzațiile și nu a existat nicio urmărire judiciară, dar oponenții săi politici sunt dornici să reamintească tuturor de asocierea ei cu acest scandal.
Alegerea Maltei i-a făcut să ridice din sprâncene chiar și pe membrii propriului partid laburist al lui Micallef, din cauza lipsei sale de experiență pentru o poziție care este adesea ocupată de un fost prim-ministru sau alt lider politic de anvergură. Micallef, în vârstă de 35 de ani, a fost șeful de Cabinet al premierului Robert Abela și cunoaște bine Bruxelles, după ce a condus departamentul Maltei responsabil cu coordonarea cu UE. Totul se va reduce la faptul dacă europarlamentarii consideră că CVul său este adecvat pentru acest portofoliu de comisar european.