În contextul în care președintele Statelor Unite, Donald Trump, a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, chiar dacă asta ar însemna cedarea de teritoriu Rusiei, Europa se chinuie să-și dea seama ce rol va juca dincolo de creșterea cheltuielilor sale de apărare și de furnizarea de arme Kievului. Unul dintre modelele discutate este desfășurarea unui grup de menținere a păcii condus de europeni pentru a consolida orice potențială încetare a focului.

Este martie 2027 și soldați dintr-o forță europeană de menținere a păcii patrulează pe linia de demarcație care separă Ucraina de teritoriul ocupat de ruși. Trupele sunt tensionate. Dintr-o dată, se aude un zgomot puternic și ceea ce pare a fi o dronă rusă se prăbușește într-unul dintre numeroasele posturi de observație ale coaliției construite de-a lungul graniței de facto. Un soldat este ucis și altul rănit. În orele de după incident, Rusia dă vina pe Ucraina pentru că a doborât una dintre dronele sale de supraveghere. Modul în care reacţionează Europa ar putea arunca continentul înapoi în chinurile războiului.

Această situație este, desigur, fictivă, dar este un tip de scenariu de care planificatorii militari din întreaga Europă trebuie să țină cont, pentru că discuțiile privind desfășurarea trupelor de menținere a păcii în Ucraina par să se aprindă, scrie Politico.

Discuțiile despre forțele europene de menținere a păcii au început să ia amploare. Dar nimeni nu și-a dat încă seama cum să avanseze conversația, subliniază sursa citată.

„Aceasta este cea mai critică decizie pe care europenii vor trebui să o ia în 2025”, a declarat Franz-Stefan Gady, fost planificator militar austriac.

Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că țara sa va juca un „rol deplin” în orice potențială forță de menținere a păcii pentru Ucraina, în timpul unei vizite la Kiev, săptămâna trecută, în timp ce președintele francez, Emmanuel Macron, a spus că europenii trebuie să „construiască garanții de securitate” pentru Ucraina. Ministrul de externe lituanian, Kęstutis Budrys, nu a exclus trimiterea de trupe și în Ucraina.

Negocierile actuale se concentrează pe constituirea unei forțe de descurajare de până la 50.000 de militari din cinci până la șase țări europene diferite, care ar asigura o linie de demarcație între forțele ucrainene și cele ruse în cazul unei încetări a focului, potrivit informațiilor care vin de la doi diplomați europeni. Potrivit unui alt oficial de securitate european, britanicii și francezii au început deja o planificare preliminară.

Dar puțini alți lideri occidentali au arătat o asemenea disponibilitate de a-și pune în pericol propriii soldați. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pentru Bloomberg că orice forță de menținere a păcii ar avea nevoie de sprijinul SUA, dar este puțin probabil ca SUA să trimită militari, având în vedere înclinația izolaționistă a lui Trump.

Gady a spus că, dacă Ucraina nu poate adera la NATO, ceea ce este puțin probabil în timp ce duce un război, un fel de plan care implică menținerea păcii este „singura opțiune”.

„Consecințele unui acord de încetare a focului care nu este monitorizat, care nu este susținut de forțele europene, de forțele americane, va fi cel mai probabil un război de succesiune, mai sângeros și mai distructiv”, a spus el.

Macron era aparent singur în februarie 2024, când a refuzat să excludă trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, dar multe se pot schimba într-un an.

În decembrie, când președintele francez s-a întâlnit cu președintele ales de atunci, Trump, și Zelenski, în marja evenimentului de redeschidere a Catedralei Notre-Dame din Paris, Trump le-a cerut lui Macron și Zelenski să prezinte „o soluție credibilă” pentru Ucraina. Câteva zile mai târziu, Zelenski a spus public că desfășurarea de trupe europene este o idee viabilă.

Perspectiva forțelor de menținere a păcii părea să ia în sfârșit avânt. Macron, simțind o oportunitate, a pornit într-o vizită de ultimă oră la Varșovia, pentru a-i atrage pe polonezi de partea ideii.

Dar discuțiile s-au oprit brusc înainte de a putea începe cu adevărat. Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, le-a spus jurnaliştilor că doreşte „să oprească orice speculaţie” asupra acestei idei . Macron, la rândul său, și-a întrerupt vizita, aparent în scopuri politice interne.

„Există multă ezitare. Emmanuel Macron a promovat puternic această idee... și impresia mea este că discuțiile continuă cu o serie de țări, inclusiv Regatul Unit, statele baltice și nordice și posibil cu Cehia", a afirmat Nicolas Tenzer, lector la Sciences Po din Paris.

Pentru Tenzer și alți analiști, ezitările variază de la riscul de a desfășura trupe în Ucraina, probabilitatea unei încetări a focului de durată și incertitudinea asupra intențiilor lui Trump.

Dar, potrivit unor diplomați europeni care au vorbit cu Politico, discuțiile continuă, în ciuda tuturor obstacolelor.

Gady a spus că unul dintre modelele care oferă inspirație este ceea ce fostul președinte american Bill Clinton a numit cândva „cel mai înfricoșător loc de pe pământ”: zona demilitarizată care separă Coreea de Nord și Coreea de Sud, două țări încă în război între ele.

Un ofițer militar francez de vârf a declarat pentru Politico că, indiferent de cadrul ales, probabil că va apărea rapid acum că Trump este președinte și își dorește „victorii diplomatice în primele 100 de zile”.

Cu toate acestea, ofițerul, care a ales să vorbească sub protecția anonimatului, a avertizat că există „o mulțime de lucruri care ar putea distruge” un plan de menținere a păcii.

Toate acestea ar putea fi degeaba. Orice forță de menținere a păcii trebuie să fie agreată de Rusia și Ucraina, notează François Heisbourg, consilier principal al Institutului Internațional de Studii Strategice din Londra.

„Este pur ipotetic”, a spus Heisbourg. „Va fi extraordinar de dificil să-i convingi pe europeni să fie de acord între ei, aproape la fel de greu să convingi Ucraina și Rusia să cadă de acord asupra unei soluții”.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins ideea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina și a fost citat spunând că Rusia „nu a fost mulțumită” de propunere. Pentru Kiev, o încetare a focului și desfășurarea de trupe europene ar însemna acceptarea concesiilor teritoriale și riscul ca Rusia să lovească și mai puternic Ucraina în câțiva ani.

Nu mai puțin sigur este ceea ce Trump va decide să facă. Orice plan de desfășurare a trupelor europene în Ucraina – în special în țările membre NATO – ar avea probabil nevoie de sprijinul SUA pentru a avea un efect de descurajare eficient. Asta l-ar ține pe Trump implicat în Europa, lucru pe care nu și-l dorește. 

Apoi mai este problema creșterii aparente a sprijinului pro-rus în Europa de Vest și ceea ce Gady, fostul planificator militar, a numit „oboseală generală de război”.

Deocamdată, Europa trebuie să arunce o privire lungă și serioasă asupra relației sale cu Ucraina și a motivului pentru care este importantă pentru securitatea europeană, dincolo de retorica sprijinului de durată pentru Kiev, a atras atenția Gady.

Dar un lucru este sigur. La un moment dat în viitor, Trump se va întoarce către europeni și le va spune că Ucraina este problema lor – dacă nu a făcut-o deja.