Nimeni nu ştie pe cine vor alege cardinalii catolici din întreaga lume pentru a-i succeda Papei Francisc ca nou şef al Bisericii Catolice. Dar pentru cei care urmăresc cu atenţie, există uneori indicii despre cine ar putea apărea ca posibil viitor pontif, indicii ce se pot revela încă de la funeraliile lui Francisc, relatează Reuters.

Procesul de alegere a unui nou papă este lung şi secret. Majoritatea celor 252 de cardinali din lume vin la Roma pentru a participa. Cei cu vârsta sub 80 de ani, 135 de prelaţi, se pregătesc să intre într-un conclav pentru a-l alege pe următorul pontif.

Odată ce începe, ceea ce conform legii Bisericii nu ar trebui să se întâmple mai devreme de 6 mai, cardinalii vor fi complet izolaţi de lumea modernă până la numirea unui nou papă.

Până atunci, ei pot participa la evenimente publice şi pot da interviuri despre ceea ce caută la următorul lider al celor 1,4 miliarde de catolici din lume.

„Citirea semnelor pre-conclav pentru a identifica candidaţii papali este complicată, deoarece semnele sunt de obicei foarte subtile”, a declarat John Thavis, un corespondent la Vatican care a acoperit trei papalităţi, potrivit News.ro.

Papa Francisc a murit luni la vârsta de 88 de ani şi nu există niciun candidat clar la succesiunea sa.

În timp ce papa se recupera de pe urma dublei pneumonii, în weekendul de Paşte, el i-a rugat pe cardinalii cu vârste de peste 80 de ani să prezideze în locul său la diferitele celebrări ale sărbătorii de la Vatican, probabil pentru că nu dorea să semnaleze niciun succesor preferat.

Înmormântarea papei, care are loc sâmbătă, 26 aprilie, va fi primul moment important pentru a urmări semnele în legătură cu cine ar putea fi următorul pontif. Zeci de mii de persoane, inclusiv zeci de lideri mondiali precum preşedintele american Donald Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, sunt aşteptate în Piaţa Sfântul Petru pentru ceremonie. Milioane de oameni vor urmări evenimentul în întreaga lume.

Cardinalii prezenţi vor asculta cu atenţie predica rostită de cardinalul italian Giovanni Battista Re, liderul ceremonial al Colegiului Cardinalilor şi un oficial pensionat al Vaticanului.

La funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea din 2005, predica a fost rostită de cardinalul german Joseph Ratzinger, care a oferit ceea ce mulţi au considerat a fi o elocinţă emoţionantă despre viaţa şi moştenirea regretatului papă. Unsprezece zile mai târziu, Ratzinger avea să fie ales ca Papa Benedict al XVI-lea.

Re are 91 de ani, nu poate intra în conclav şi nu este un pretendent la funcţia papală. Cu toate acestea, cunoscătorii se aşteaptă ca el să încerce să ofere confraţilor săi un ghid de urmat prin modul în care va alege să descrie papalitatea lui Francisc sau în cuvintele pe care le foloseşte pentru a descrie nevoile actuale ale Bisericii Catolice.

Funeraliile papale marchează prima din cele nouă zile de doliu pentru Biserica Catolică. O altă slujbă de doliu va avea loc duminică în Piaţa Sfântul Petru. Aceasta va fi condusă de cardinalul italian Pietro Parolin, adesea citat ca unul dintre principalii candidaţi la papalitate.

„Clişeul este că cel care intră în conclav ca papă iese cardinal”, a declarat Christopher Bellitto, un istoric de la Universitatea Kean din New Jersey specializat în Biserică. „Doar profeţii ştiu ce se va întâmpla”, punctează el.

Alte indicii pentru posibilii succesori ai lui Francisc vor apărea probabil mai lent.

În 2013, pe măsură ce cardinalii se adunau la Roma după demisia surprinzătoare a lui Benedict, unii dintre prelaţii americani care se pregăteau să participe la conclav au început să ţină conferinţe de presă. Grupul mai larg al cardinalilor din întreaga lume le-a cerut ulterior să nu mai facă briefinguri.

Chiar dacă de data aceasta nu vor avea loc conferinţe de presă, cardinalii care îşi petrec timpul la Roma celebrează adesea slujbe la bisericile din oraş. Predicile pe care le oferă cu aceste ocazii ar putea da indicii despre ceea ce gândesc.

„Orice semn va veni pe bucăţele - fraze folosite pentru a descrie ceea ce cardinalii caută la următorul papă”, a spus Thavis.

„Cuvinte precum 'deschidere' şi 'reformă' s-ar putea potrivi anumitor cardinali, în timp ce 'abilităţi administrative' şi 'teologie solidă' i-ar putea descrie pe alţii”, a arătat el.

Un nou papă poate lua orice nume doreşte. De obicei, noul papă îşi alege un nume bazat pe o papalitate căreia doreşte să îi aducă un omagiu sau pe care doreşte să o imite. Printre cele mai populare zece nume de papi se numără Ioan, Benedict, Grigore sau Clement.

Cele mai mari indicii vor veni în cadrul întâlnirilor zilnice pe care cardinalii le au în săptămâna premergătoare conclavului.

În aceste întâlniri, cunoscute sub numele de „congregaţii generale”, cardinalii au ocazia să vorbească liber şi chiar, poate, să ofere o viziune pentru un viitor papat sub conducerea lor.

În 2013, cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio a oferit o scurtă reflecţie la una dintre aceste reuniuni. El a declarat că Biserica, afectată de abuzuri sexuale şi scandaluri financiare, a devenit „bolnavă” şi prea „autoreferenţială”, potrivit unui text care a fost publicat ulterior. El a spus că Biserica trebuie să facă o treabă mai bună în încercarea de a se deschide către lumea modernă.

Câteva zile mai târziu, Bergoglio avea să fie ales ca Papa Francisc.

Deliberările finale cu privire la cine ar trebui să-i urmeze lui Francisc vor avea loc în conclav. Cardinalii care vor intra în Capela Sixtină pentru a vota vor fi izolaţi de lume, interzicându-li-se să citească ziare sau să vorbească cu lumea exterioară.

În timp ce intră în deliberări, arhiepiscopul Diego Ravelli, care conduce celebrările liturgice de la Vatican, va striga, în latină, „Extra omnes!” (Toată lumea afară!).