Președintele ales al SUA, Donald Trump, pare să întrețină ideea unei expansiuni teritoriale americane, care, dacă ar fi pusă în aplicare, ar rivaliza cu achiziția statului Louisiana de la Franța sau cu acordul prin care Alaska a fost cumpărată de la Rusia, scrie CNN.

Săptămâna trecută, Trump i-a ridiculizat pe oficialii canadieni, sugerând că SUA ar putea să-și absoarbă vecinul din nord și să-l transforme în al 51-lea stat. El a amenințat că va prelua Canalul Panama, calea navigabilă făcută de SUA, controlată timp de un sfert de secol de omonimul său din America Centrală. Și duminică, el și-a reiterat dorința de a obține Groenlanda, un teritoriu danez pe care de mult timp îl vizează.

În ceea ce-l privește pe Trump, diferențele dintre propunerile politice serioase și înfloririle retorice menite să stârnească atenția presei sau să-și energizeze baza electorală nu sunt întotdeauna clare. Alteori, provocările sale au părut a fi salvele de deschidere în încercările sale de a face afaceri.

Într-adevăr, când Trump și-a exprimat amenințarea de a prelua Canalul Panama, în weekend, a făcut acest lucru cu o încercare pentru țară de ocoli o posibilă pedeapsă: taxe mai mici pentru navele americane care folosesc pasajul pentru a călători între oceanele Pacific și Atlantic.

„Deci, oficialilor din Panama, vă rugăm să fiți îndrumați în consecință”, a avertizat președintele, duminică, în timpul declarațiilor adresate activiștilor conservatori din Arizona.

Cu toate acestea, sugestiile sunt uimitor de similare în concentrarea lor pe extinderea amprentei Statelor Unite în străinătate. Și pentru cineva care a susținut în timpul campaniei că SUA ar trebui să se retragă din intervențiile exterioare, ideile poartă ecouri moderne ale doctrinei din secolul al XIX-lea despre Manifest Destiny - o credință în dreptul divin al Statelor Unite de a se extinde.

Trump a numit duminică seara luarea în proprietate a Groenlandei o „necesitate absolută” pentru „scopurile securității naționale și libertății în întreaga lume”. Prezentarea sa de a ocupa Canalul Panama – pe care l-a descris drept un „activ național vital”, deși au trecut decenii de când SUA l-au controlat – a reflectat o agendă naționalistă similară pe care Trump o descrie adesea drept „America First”(n.r. în traducere, America înainte de toate).

Vorbind în Arizona în acest weekend, Trump a reiterat și planurile de a desemna cartelurile de droguri drept organizații teroriste străine, o distincție care ar putea prefața folosirea forței militare pe teritoriul mexican. Trump a amenințat că va arunca bombe asupra laboratoarelor de fentanil și că va trimite forțe speciale pentru a elimina liderii cartelurilor, o incursiune care ar putea încălca suveranitatea Mexicului și ar putea perturba relațiile cu cel mai mare partener comercial al Statelor Unite.

Echipa de tranziție a lui Trump a refuzat să clarifice dacă aceste ultime declarații reflectă ambiții reale sau alte motivații.

Mai multe persoane apropiate și din cadrul tranziției lui Trump nu au putut identifica originile interesului său brusc față de activitățile în desfășurare pe Canalul Panama, un subiect pe care nu l-a abordat în campanie. Un consilier a spus că îngrijorările cu privire la tratamentul companiilor americane din Panama au rezonat probabil cu Trump, pentru că „comerțul este cel mai important lucru pentru el”. Presiunea asupra Panama pentru a reduce taxele pentru navele care folosesc canalul ar putea ajuta, de asemenea, la compensarea creșterii preconizate a costurilor produselor care rezultă din tarifele pe care Trump intenționează să le impună mărfurilor străine.

Președintele Panama, José Raúl Mulino, a postat o declarație lungă, în spaniolă și în engleză, pe rețelele sociale, în care a afirmat că proprietatea asupra portului este „nenegociabilă”. Construit la începutul secolului al XX-lea, canalul a fost operat de SUA până în 1999, când a fost predat în totalitate Panama în temeiul unui tratat semnat de președintele Jimmy Carter cu două decenii înainte, care garanta utilizarea americană a canalului pe perioadă nedeterminată.

„Vreau să exprim exact faptul că fiecare metru pătrat al Canalului Panama și zona sa adiacentă aparține Panama și va continua așa”, a scris Mulino.

Răspunsul nu i-a descurajat însă pe Trump și pe aliații săi, care au răspuns cu meme-uri și imagini pe rețelele sociale. „Bine ați venit pe Canalul Statelor Unite”, a postat Trump pe Truth Social.

Propunerea lui Trump de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca, pe care a făcut-o pentru prima dată în primul său mandat ca președinte, a fost respinsă în mod similar.

Prim-ministrul teritoriului autonom danez, Mute Egede, a declarat luni într-o postare pe Facebook: „Groenlanda este a noastră” și „nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată de vânzare”.

Biroul premierului danez Mette Frederiksen – care a numit „absurdă” sugestia lui Trump din primul mandat conform căreia Groenlanda ar putea fi cumpărată – a confirmat ce a spus Egede.

„Guvernul așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu noua administrație Trump. Într-o situație politică de securitate complexă precum cea pe care o experimentăm în prezent, cooperarea transatlantică este crucială”, se arată într-un comunicat de luni. „În ceea ce privește declarațiile despre Groenlanda, Biroul Prim-Ministrului nu are alte comentarii decât o referire la ceea ce a fost declarat de Premierul Groenlandei despre faptul că teritoriul nu este de vânzare, ci deschis pentru cooperare”, a adăugat declarația.

Trump a discutat pentru prima dată ideea în privat și a confirmat-o public în 2019, deși în cele din urmă și-a minimalizat interesul. „Din punct de vedere strategic, este interesant și ne-ar interesa, dar vom vorbi puțin cu ei”, a spus el atunci. „Nu este prioritatea numărul unu, pot să vă spun asta.”

Cu toate acestea, el a reiterat ideea, duminică, într-un comunicat de presă în care a anunțat că co-fondatorul PayPay, Ken Howery, este alegerea sa de a servi ca ambasador în Danemarca.

Propunerea lui Trump de a anexa Canada pare mult mai puțin serioasă și cu atât mai mult o înțepătură publică la adresa premierului canadian Justin Trudeau, după ce cei doi au luat cina recent la Mar-a-Lago. Președintele ales a continuat totuși să vehiculeze ideea pe rețelele sociale. „Cred că este o idee grozavă”, a scris el într-o postare recentă.

Episodul se trage dintr-o altă provocare a lui Trump, aceea de a implementa tarife de 25% la mărfurile originare din Canada și Mexic, ceea ce ilustrează abordarea sa de a negocia cu liderii străini.

În multe privințe, gambitul a dat rezultatul scontat: liderii ambelor țări au căutat imediat o audiență cu Trump pentru a-și reafirma angajamentul de a asista SUA în problemele de frontieră. Și a oferit o cale timpurie pentru Trump de a revendica victoria asupra unei ținte străine. „Președintele Trump asigură granița”, a scris echipa sa de tranziție într-un comunicat recent, „Și nici măcar nu și-a preluat funcția încă”.