Generalul Virgil Bălăceanu a vorbit miercuri, la Interviurile Digi24.ro, despre încercarea ucrainenilor de a face o nouă incursiune pe teritoriul Federației Ruse, în regiunea Belgorod. Bălăceanu consideră că armata Kievului urmărește ca Rusia să-și mute parte din trupele dislocate în regiunea Donbas.

Armata ucraineană a lansat, la începutul lunii august, „operațiunea Kursk” în care a reușit să cucerească peste 100 de localități și să obțină controlul a aproape 1.300 de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei. La sfârșitul lunii, forțele Kievului au încercat să declanșeze o nouă ofensivă, de această dată, în regiunea Belgorod. 

„Incursiunile ucrainene în Rusia urmăresc un scop bine determinat, acela de a scădea cât mai mult presiunea pe care, în continuare, rușii o realizează pe direcțiile lor de ofensivă. Ei continuă să acționeze pe 11 direcții, de pe malul stâng al Niprului până în zona Harkov. Nu este ușor apărării ucrainene să reziste. În același timp, armata Kievului trebuie să aibă la dispoziție rezerve pentru a-și menține o perioadă cât mai îndelungată, în cadrul operațiunii din Kursk, prezența în această zonă, pentru că lucrurile trebuie gândite și într-un echilibru. Un echilibru între bătălia pentru Donbas și bătălia pentru Kursk, ambele bătălii fiind în curs de desfășurare,” a punctat generalul.

Întrebat dacă ucrainenii încearcă să forțeze armata lui Putin să disloce parte din trupele din Donbas pentru a sprijini forțele proprii din regiunea Kursk, Bălăceanu a adăugat: „În mod sigur, pentru că situația operativă din zona Kurskului trebuie caracterizată în felul următor: Se continuă acțiunile de ofensivă a ucrainenilor în zona Sudja, pentru a crea un alineament apărării și, în același timp, este consolidată apărarea pe flancul stâng. Nimicirea trecerilor permanente peste podul Seim a urmărit să nu permită accesul ușor al forțelor ruse, care ar putea să înceapă o contraofensivă.”

Bălăceanu consideră că acțiunile ucrainenilor urmăresc și „contracararea planurilor rușilor de a desfășura o ofensivă în direcția Sumî, în încercarea de a crea o centură de Est, dar și atragerea a cât mai multe forțe din rezerva operativă a rușilor, astfel încât ofensiva pe cele 11 direcții  să fie diminuată sau chiar stagnată”.

Generalul, în schimb, consideră că operațiunea de la granița cu regiunea Belgorod nu va căpăta dimensiunile celei din Kursk pentru că „există un mare semn de întrebare legat de rezervele pe care le au ucrainenii”.

Alexandru Rotaru: Preconizează ucrainenii să mențină localitățile ocupate în regiunea Kursk pe termen lung?

Virgil Bălăceanu: Bună întrebare, dar are un răspuns dificil. Ca să atragă cât mai multe rezerve, o rezistență de lungă durată, de săptămâni, de luni mai ales, ar crea un moment favorabil. Defavorabil pentru gruparea din Kursk, dar favorabil pentru direcțiile de ofensivă din Donbas. Adică mai multe forțe dislocate în Kursk, inevitatabil vor duce la mai puține trupe dislocate în Donbas.