Proiectul „Neptun Deep”, care va dubla, practic, producția de gaze naturale a României odată ce va fi dat în exploatare, se află în centrul scandalului dintre Greenpeace și Romgaz. În prezent, Romgaz cere dizolvarea Organizației, pe care o acuză că folosește diverse scheme juridice pentru a bloca „Neptun Deep”. În replică, Organizația acuză compania statului de „intimidare și defăimare”. 

Exploatarea în cadrul Neptun Deep ar urma să înceapă în anul 2027 și, potrivit oficialilor români, țara noastră ar urma să devină „un furnizor de securitate energetică pentru Europa” și să obțină miliarde de euro anual. 

În timp ce Greenpeace acuză că proiectul Neptun Deep are un „impact climatic mult subestimat” și că cele două companii care „vor exploata perimetrul vor fi cei mai mari poluatori din țară”, statul, prin intermediul Romgaz, subliniază că proiectul respectă Legea și că „va asigura securitatea energetică a României”. 

Greenpeace a deschis în ultimul an șase procese prin care se cere anularea sau suspendarea diverselor acte administrative care stau la baza proiectului Neptun Deep. 

Reprezentanții Organizației sunt încrezători că într-un final vor obține anularea proiectului în instanță. 

Până acum, însă, Greenpeace a pierdut două dintre aceste procese. Așa s-a ajuns în punctul în care Romgaz a inițiat un alt proces prin care cere dizolvarea Organizației, proces catalogat de Greenpeace drept un „abuz”. 

Pentru a înțelege acest scandal care a ajuns pe masa judecătorilor, Digi24.ro a cerut un punct de vedere și avocatului Daniel Moreanu, doctor în drept și specializat în domenii precum dreptul corporativ, drept bancar, litigii sau contracte. 

La începutul lui 2025, Greenpeace a pierdut în instanță un proces prin care cerea suspendarea Acordului de Mediu care a stat la baza acestui proiect. 

„În cazul de față nu au fost identificate vicii de legalitate care să impună o asemenea măsură (n.r. Suspendarea Acordului de mediu pentru Neptun Deep) (...) Va respinge ca neîntemeiată cererea”, sublinia judecătorul în motivarea deciziei. 

Judecătorul a stabilit și că Greenpeace trebuie să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 300.000 de lei către Romgaz și OMV, câte 150.000 de lei pentru fiecare.

E important de menționat că la aceste sume s-a ajuns după ce judecătorul a cerut reducerea cheltuielilor de judecată cerute inițial de Romgaz și OMV.

„Nu se pune problema să nu plătim. Respectăm decizia instanței și vom plăti evident. E fix un SLAP (n.r. pe scurt, procese prin care statul sau oameni de afaceri dau în judecată jurnaliști sau reprezentanți ai societății civile cu scopul de a-i intimida/a-i face să renunțe la a mai scrie/a ataca în instanță proiectele lor), cu scopul de intimidare și defăimare. Un precedent destul de periculos pentru democrație”, a declarat Vlad Cătună, reprezentant Greenpeace, pentru Digi24.ro. 

Această decizie a rămas definitivă pentru că Greenpeace nu a mai depus apel.

Romgaz i-a cerut unui executor judecătoresc să obțină cheltuielile de judecată de la Greenpeace. 

După mai multe verificări, după cum susține partea Romgaz, Organizația Greenpeace nu are „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești”, dar nici „un cont deschis la unitățile bancare”.

Pe baza acestei premise s-a ajuns la dosarul în care Romgaz cere instanței să dizolve Greenpeace.

În cererea de chemare în judecată înaintată de Greenpeace în dosarul în care instanța a stabilit că trebuie să plătească 300.000 de lei către Romgaz și OMV, Greenpeace s-a identificat doar cu un cod CIF: 37026417. 

Mai departe, la finalul procesului, judecătorul a obligat „reclamanta” (așa cum s-a identificat Greenpeace, inițial, cu acel CIF) să plătească cheltuielile de judecată.

Executorul judecătoresc contactat de Romgaz a făcut demersurile necesare în așa fel încât să recupereze banii, dar s-a folosit doar de acel cod CIF pentru a identifica Greenpeace. 

Din verificările asupra acelui cod CIF, însă, a reieșit concluzia care stă la baza procesului de dizolvare: că Greenpeace nu are „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești”, dar nici „un cont deschis la unitățile bancare”, e „insolvabilă”, deci trebuie dizolvată. 

Mai mult, tot executorul judecătoresc a constatat că în dreptul Greenpeace mai există un alt cod CIF atribuit: 22747989. Acestui CIF îi sunt atribuite conturi bancare, pe acest CIF (conform verificărilor părții Romgaz) sunt primite donațiile de către Greenpeace. 

De aici, Romgaz susține că există „două” fundații Greenpeace, entități separate din punct de vedere juridic: - cea cu codul CIF 37026417 (care ar fi folosită drept „paravan” pentru a deschide procese) și cea cu codul CIF 22747989 (sub care funcționează în mod normal).

În replică, Vlad Cătună, coordonatorul campaniilor Greenpeace, a explicat într-o discuție cu reporterul Digi24.ro că, într-adevăr, există două coduri CIF atribuite, pentru că unul dintre ele, (cel cu 37026417) este folosit în achizițiile din interiorul Uniunii Europene (acest lucru se întâmplă în practică, conform explicațiilor obținute de Digi24.ro de la specialiști din domeniu), dar subliniază că ambele coduri duc către aceeași persoană juridică. 

În ceea ce privește primul semn de întrebare ridicat de avocatul Daniel Moreanu, consultat de Digi24.ro, reprezentantul Greenpeace susține că a fost vorba de „o greșeală” a avocaților de a introduce codul CIF 37026417 în cererile de chemare în judecată din procesele cu Romgaz, greșeală ce ar fi fost reparată între timp. 

„Greenpeace este un ONG cu activități non-profit care nu intră în sfera TVA. Plătitori de TVA sunt organizațiile care au și activități economice. CIF-ul intracomunitar este folosit în contabilitate, astfel încât să nu platim TVA pentru serviciile primite de la terți intracomunitari (printre care Facebook, Google s.a.), conform legislației în vigoare cu privire la dubla impunere. Conturile bancare sunt asociate organizației în primul rand, prin cod fiscal pentru toata activitatea, nu prin coduri fiscale doar pentru activitatea TVA-ului intracomunitar”, mai susține organizația. 

Un caz tip SLAP este sensibil și important de tratat în logica libertății presei și a societății civile de a reclama diverse probleme. 

De exemplu:

În conflictul Greenpeace-Romgaz pe tema proiectului Neptun Deep, există șase procese intentate de Organizație numai în ultimul an. În două dintre aceste procese, Romgaz și OMV au avut câștig de cauză. 

„În esență este vorba despre o luptă judiciară din care Greenpeace nu a ieșit câștigătoare, dar pe care și-a asumat-o în momentul în care a început-o”, este concluzia avocatului Daniel Moreanu. 

Romgaz a subliniat, într-un comunicat transmis săptămâna trecută, că Greenpeace „are dreptul de a introduce acțiuni în instanță, dar și obligația de a respecta prevederile legale, așa cum și Greenpeace ar trebui să recunoască dreptul Romgaz de a introduce o acțiune în instanță”. 

Compania statului mai acuză Greenpeace că se folosește de un paravan pentru a „iniția litigii și a bloca diverse proiecte” fără să aibă „nicio răspundere pentru suportarea cheltuielilor de judecată și a prejudiciilor cauzate”. 

Următorul termen din procesul prin care Romgaz a cerut în instanță dizolvarea Greenpeace o să fie pe 11 iunie. Reprezentanții Organizației subliniază că „nu au emoții” că vor pierde acest proces. 

Romgaz nu a răspuns solicitării Digi24.ro de a mai oferi detalii suplimentare înafară de un comunicat de presă emis săptămâna trecută.