Experții în aviație sugerează că tentativa de aterizare de urgență a avionului Boeing 737-800 al Jeju Air ar fi avut loc după ce aeronava a lovit o pasăre. Avionul pare să fi pierdut puterea la cel puțin un motor și a suferit o defecțiune hidraulică în urma unei ciocniri cu o pasăre, potrivit primelor reacții ale unor piloți de linie, scrie The Times. Accidentul de duminică este considerat cea mai mare catastrofă aviatică din Coreea de Sud: 179 de oameni, din cei 181 de la bord, au murit în urma dezastrului.

Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto

Defecțiunea parțială i-ar fi forțat pe piloți să încerce să aterizeze rapid cu trenul de aterizare și flapsurile aripilor retrase, sugerează analiza experților, potrivit sursei citate.

Imaginile și datele disponibile despre aeronavă până la momentul accidentului ridică întrebări cu privire la configurația avionului de linie în momentul în care a aterizat pe pista 19 a aeroportului Muan, care este orientată nord-sud, înainte de a se ciocni de o instalație întărită cu beton, parte a sistemului de antene utilizat pentru sistemul de aterizare cu ajutorul intrsumentelor radio, când vizibilitatea în zon aeroportului este scăzută.

Avionul Boeing 737-800 efectua o apropiere normală cu flapsurile extinse. Era pe punctul de a ateriza pe pista opusă, 01, când transmisiile sale automate de date s-au oprit la aproximativ 275 de metri deasupra solului, la 2,5 kilometri de aeroport. Flapsurile sunt părți componente mobile ale aripilor care modifică forma aripilor, cu scopul de a permite piloților să execute manevrele de decolare și aterizare în deplină siguranță. Ele sunt controlate de piloți.

Întreruperea transmiterii datelor a survenit în momentul în care echipajul a declarat o situație de urgență, aparent după ce a lovit păsări, provocând o pierdere de putere la motorul drept. Ei au abandonat aterizarea și au început început manevra de ocolire pentru a încerca apoi din nou să aterizeze. Piloții ar fi trebuit să retragă flapsurile și trenul de aterizare în timp ce se întorceau pentru această a doua încercare.

Piloții au ales să aterizeze în direcția opusă, pe aceeași pistă relativ scurtă. Aeronava a aterizat rapid, fără a utiliza flapsurile și frânele de viteză (sisteme montate pe aripi, care odată acționate măresc rezistența la înaintare, n.r.) care ar fi trebuit în mod normal să o încetinească. Flapsurile și trenul de aterizare sunt acționate de sistemul hidraulic, deși trenul de aterizare de pe Boeingul 737 poate fi extins manual în caz de urgență.

Avionul a aterizat ușor, atingând solul cu motoarele și burta carlingii cam la jumătatea pistei. Înregistrarea video a arătat că ușa de la compartimentul roții de sub botul avionului nu era deschisă. Inversorul de tracțiune de pe motorul drept, utilizat pentru a încetini avionul odată ajuns la sol, era vizibil activat, dar nu și pe cel stâng.

Experții presupun că s-a produs o defecțiune cel puțin parțială a celor trei sisteme hidraulice ale avionului, împiedicând piloții să utilizeze flapsurile și să coboare trenul de aterizare în mod normal. Piloții ar fi putut utiliza sistemul de urgență pentru a extinde manual trenul de aterizare folosind gravitația, dar este posibil să nu fi existat suficient timp pentru această procedură.

Comandantul de zbor Denis Davidov, care pilotează Boeing 737-800 pentru Ukraine International Airlines, a declarat:

„Se pare că au avut sistem hidraulic pentru a desfășura un inversor, dar fără flapsuri sau tren de aterizare... Ca pilot al aceluiași tip de avion, este foarte ciudat”.

Pe canalele aviatice, piloții au speculat cu privire la eșecul aeronavei de a încetini mai repede, unii sugerând că unul sau ambele motoare ar fi putut să accelereze în timp ce avionul derapase pe pistă. În 2020, un Airbus al Pakistan International Airlines s-a prăbușit la Karachi, când piloții au decolat din nou după ce au aterizat din greșeală fără trenul de aterizare extins.

Odată ajunsă pe pistă, piloții nu ar mai fi avut niciun control direcțional al aeronavei, a declarat Davidov pe canalul său YouTube. El a pus gravitatea accidentului pe seama poziției bazei de antene din beton, la capătul pistei.

În trecut, prăbușiri ale avioanelor au fost cauzate, de asemenea, de fracturile paletelor turbinei motorului cu reacție, care au secționat conductele hidraulice. Cel mai cunoscut caz a fost cel al zborului 232 al United Airlines, care a aterizat forțat lângă Sioux City, Iowa, în 1989, după o defecțiune hidraulică totală.

Aterizarea forțată în a doua zi de Crăciun a unui Embraer 190 azer în Kazahstan a fost pusă pe seama unei defecțiuni hidraulice cauzate de o rachetă rusească deasupra orașului Groznîi.

Avioanele cu motor cu reacție au fost întotdeauna vulnerabile în fața păsărilor imediat după decolare sau la apropierea de aterizare, precum și pe pistă. Motoarele au fost oprite, dar există câteva cazuri în care păsările au distrus atât de mult un motor încât sistemele de control au cedat.

Geoffrey Thomas, editor al Airline News, a declarat: „Lovirea unei păsări nu este neobișnuită, problemele cu trenul de rulare nu sunt neobișnuite. Loviturile de păsări se întâmplă mult mai des, dar, de obicei, ele nu cauzează singure pierderea unui avion.”

În cel mai cunoscut incident legat de păsări, în ianuarie 2009, căpitanul Chesley „Sully” Sullenberger și-a condus Airbus-ul USAir până la o aterizare în siguranță pe râul Hudson din New York, după ce a pierdut ambele motoare în urma coliziunii cu gâște. În acel incident, toate comenzile de zbor și flapsurile aeronavei au continuat să funcționeze.