Ruşii şi ucrainenii urmează să se întâlnească joi la Istanbul pentru primele discuţii bilaterale privind rezultatul războiului din primăvara anului 2022, când discuţiile iniţiale după declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord, potrivit AFP, preluată de News.ro.
Poziţiile oficiale ale celor două părţi înaintea acestei întâlniri mult aşteptate, ale cărei detalii rămân neclare.
Vladimir Putin a menţinut pretenţii maximaliste încă de la începutul invaziei. El repetă că procesul de reglementare trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului, în primul rând dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, o alianţă pe care Moscova o consideră o ameninţare existenţială care se extinde până la frontierele sale.
De asemenea, Rusia revendică anexarea a patru regiuni din sudul şi estul Ucrainei pe care le controlează parţial (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), precum şi a peninsulei Crimeea, anexată în 2014.
La sfârşitul lunii martie, ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că „recunoaşterea internaţională” a proprietăţii Moscovei asupra acestor teritorii este „imperativă” pentru soluţionarea conflictului.
Vladimir Putin a prezentat o serie de justificări pentru ofensiva din februarie 2022 împotriva Ucrainei, inclusiv „protecţia” vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei şi „denazificarea” unei ţări pe care o acuză că se află sub controlul puterilor occidentale ostile Rusiei.
În special, Moscova cere încetarea livrărilor de arme occidentale şi marginalizarea grupurilor ultranaţionaliste ucrainene.
La sfârşitul lunii martie, Vladimir Putin a evocat, de asemenea, ideea unei „administraţii de tranziţie” pentru Ucraina, sub egida ONU, o opţiune care implică plecarea lui Volodimir Zelenski.
Putin nu îl consideră legitim pe Zelenski, argumentând că mandatul său de cinci ani a expirat în mai 2024, deşi alegerile sunt imposibile din cauza războiului. De asemenea, el consideră că revoluţia Maidan, care a adus la putere autorităţile pro-occidentale de la Kiev în 2014, a fost o „lovitură de stat” împotriva preşedintelui pro-rus de atunci.
În Ucraina, problema concesiilor teritoriale divizează foarte mult populaţia, care a făcut sacrificii umane enorme şi a suferit distrugeri materiale semnificative începând din 2014 pentru a păstra frontierele stabilite la sfârşitul URSS în 1991.
Zelenski a evocat posibilitatea unor „schimburi” teritoriale cu Moscova în ceea ce priveşte zonele deţinute de Kiev în regiunea rusă Kursk, dar forţele ucrainene au fost în cele din urmă alungate de Rusia la sfârşitul lunii aprilie.
Rămâne de văzut ce concesii ar putea fi avute în vedere între Kiev şi Moscova, în timp ce Ucraina continuă să ceară retragerea totală a tuturor trupelor ruse de pe teritoriul său.
Acestea includ problema spinoasă a Crimeei. Volodimir Zelenski susţine public că Kievul nu va renunţa la această peninsulă ucraineană predominant rusofonă, anexată de Moscova în 2014, deoarece Constituţia ucraineană stipulează că aceasta face parte din teritoriul său.
Mai pe larg, Volodimir Zelenski solicită aliaţilor săi să ofere Ucrainei „garanţii de securitate” pentru a descuraja Rusia să o invadeze din nou după ce se va ajunge la un acord de pace.
În acest sens, principala solicitare a Kievului este să adere la NATO, o posibilitate respinsă categoric de Moscova şi exclusă şi de preşedintele american Donald Trump.
Ca o altă opţiune, Ucraina discută cu europenii crearea unui contingent militar occidental care ar putea fi desfăşurat în ţară, cu sprijinul NATO, în caz de pace. O posibilitate respinsă ferm şi de Moscova.
Pentru a pune în mişcare un proces diplomatic de soluţionare a conflictului, Kievul, ca şi administraţia lui Donald Trump, solicită de mai multe săptămâni o încetare a focului „necondiţionată” de 30 de zile, ca o condiţie prealabilă pentru discuţii.
La sfârşitul săptămânii trecute, aliaţii săi europeni, împreună cu americanii, au dat Rusiei un ultimatum: să accepte un armistiţiu în timpul negocierilor sau să se confrunte cu sancţiuni „masive” drept represalii.
În acest stadiu, Vladimir Putin a respins fiecare cerere de încetare a focului din partea Kievului şi a aliaţilor săi, argumentând că aceasta ar permite forţelor ucrainene, care se luptă pe linia frontului, să se reînarmeze datorită Occidentului.
Totuşi, ca răspuns la această presiune din partea Europei şi a Kievului, preşedintele rus a propus joi, la Istanbul, discuţii directe între ruşi şi ucraineni cu privire la rezultatul conflictului. Aceasta ar fi prima dată din primăvara anului 2022 când discuţiile iniţiale din Belarus şi Turcia nu au reuşit să oprească armele.