Imaginați-vă un joc televizat în care prezentatorul cere concurentului să aleagă la întâmplare una dintre cele trei opțiuni: A, B sau C. După ce concurentul alege, să zicem, opțiunea B, prezentatorul dezvăluie că una dintre opțiunile rămase (să zicem C) nu conține premiul. În etapa finală, concurentul este întrebat dacă dorește să se răzgândească și să aleagă opțiunea A rămasă sau să rămână la alegerea inițială, B. Denumită problema Monty Hall după numele unui prezentator american de emisiuni de jocuri, această celebră enigmă a distrat matematicienii timp de decenii. Dar ne poate spune și ceva despre modul în care funcționează mintea și creierul uman, scrie în The Conversation Dragan Rangelov, Lector universitar în psihologie și neuroștiințe cognitive la Universitatea de Tehnologie Swinburne din Australia.

De ce unii oameni aleg să se răzgândească, în timp ce alții rămân la prima alegere? Ce ați face și ce ar putea dezvălui alegerea dvs. despre mintea dvs.?

Cercetările privind schimbările de opinie utilizează conceptul de „metacogniție” pentru a explica când și cum au loc schimbările de opinie. În linii mari, metacogniția se referă la procesele psihologice și biologice care ne informează despre cât de bine ne descurcăm cu o sarcină.

Într-un anumit sens, metacogniția este acea voce interioară care ne spune că suntem pe drumul cel bun sau că ar trebui să depunem mai mult efort.

Intuitiv, schimbările de opinie pot fi declanșate de un nivel scăzut de încredere în alegerea inițială. Cu toate acestea, când Rangelov și colegii săi au analizat cercetările privind schimbările de opinie cu privire la o serie de decizii diferite, au descoperit multe studii care arată că oamenii își schimbă părerea mai rar decât s-ar putea crede. Acest lucru a fost surprinzător, având în vedere cât de des ne simțim nesiguri cu privire la alegerile noastre.

Pe de altă parte, atunci când oamenii aleg să-și schimbe părerea, acest lucru este adesea în bine. Această capacitate de a evalua cu precizie dacă trebuie să-ți schimbi părerea este denumită sensibilitate metacognitivă.

Cercetările echipei lui Rangelov  au descoperit că oamenii iau adesea decizii mai bune cu privire la schimbarea părerii atunci când sunt supuși presiunii timpului.

Înțelegerea mai bună a modului în care decidem să ne schimbăm părerea poate duce la modalități de a ne antrena mintea pentru a face alegeri mai bune.

O altă întrebare interesantă despre schimbările de opinie este când aleg oamenii să se răzgândească. Răspunsul la această întrebare poate părea evident, deoarece oamenii se pot răzgândi numai după ce au făcut prima alegere.

Pentru a afla mai multe despre acest proces, cercetătorii au măsurat activitatea cerebrală a oamenilor înainte ca aceștia să facă alegerea inițială într-o sarcină de laborator care implica răspunsul la întrebări despre imagini în mișcare pe un ecran. Au reușit să prezică schimbările de opinie cu câteva secunde înainte ca acestea să aibă loc.

Aceste descoperiri sugerează că activitatea creierului care prezice schimbările de opinie ar putea fi utilizată pentru a îmbunătăți calitatea alegerilor inițiale, fără a fi nevoie de o schimbare de opinie ulterioară. Antrenamentul bazat pe această activitate cerebrală poate ajuta persoanele care exercită profesii sensibile, cum ar fi sănătatea sau apărarea, să facă alegeri mai bune.

Cercetările privind metacogniția au furnizat dovezi solide că schimbările de opinie tind să îmbunătățească rezultatele alegerilor. Deci, de ce oamenii sunt atât de reticenți în a se răzgândi?

Există cel puțin două motive posibile. În primul rând, decizia de a te răzgândi este de obicei rezultatul unui efort cognitiv suplimentar pentru a analiza calitatea alegerilor inițiale. Nu toate deciziile necesită acest efort, iar majoritatea alegerilor cotidiene pot fi suficient de bune, fără a fi perfecte.

De exemplu, alegerea unei mărci greșite de băutură răcoritoare cu aromă de portocale probabil nu va avea un impact semnificativ asupra bunăstării noastre. De fapt, cercetările privind consumatorii arată că cumpărătorii tind să raporteze o satisfacție mai mare față de produs atunci când li se oferă mai puține opțiuni, un fenomen numit „paradoxul alegerii”. Acest lucru sugerează că a avea mai multe opțiuni și, prin urmare, mai multe oportunități de a ne răzgândi poate fi mai dificil din punct de vedere cognitiv.

În al doilea rând, schimbările frecvente de opinie pot indica trăsături de personalitate care nu sunt dezirabile din punct de vedere social. Relațiile interpersonale semnificative și împlinitoare se bazează pe capacitatea de a prevedea și de a se baza pe acțiunile altei persoane.

Schimbările de opinie eratice și frecvente ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor, iar oamenii ar putea evita să facă acest lucru pentru a-și îmbunătăți integrarea socială.

Știința schimbării de opinie este un domeniu de cercetare interesant, care se dezvoltă într-un ritm rapid.

Evoluțiile viitoare în acest domeniu s-ar putea concentra pe identificarea unor markeri specifici ai activității creierului care indică schimbări de opinie corecte ulterioare. Dacă se găsesc markeri fiabili și valabili, aceștia ar putea fi folosiți pentru a ajuta oamenii să devină experți în momentul în care ar trebui să-și schimbe părerea pentru a obține rezultate profesionale și sociale mai bune.

Revenind la problema Monty Hall: dacă vreodată vi se oferă această alegere de către un prezentator de emisiuni de jocuri, ar trebui să vă schimbați părerea. În acest scenariu, din motive matematice, renunțarea la prima alegere vă va dubla șansele de câștig.