Bennu este numele unui asteroid cu un diametru de aproximativ 500 de metri, care, la fiecare șase ani, se apropie de planeta noastră la o distanță de aproximativ 299.000 km.

Bennu este caracterizat de astronomi drept o „grămadă de moloz” — o coeziune destul de fluidă a mai multor straturi de rocă , mai degrabă decât un obiect solid. Este o rămășiță a unui corp ceresc mai mare care s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani,  odată cu sistemul solar.

Calculele îi fac pe oamenii de știință să ajungă la concluzia că, în viitor, Bennu ar putea să se apropie și mai mult de planeta noastră, estimându-se că există o probabilitate de 1 la 2.700 ca acesta să se ciocnească cu Pământul în septembrie 2182, informează Reuters.

Ce s-ar întâmpla dacă Bennu ar lovi planeta noastră? Ne putem face o idee, pe baza rezultatelor unor noi cercetări bazate pe simulări computerizate ale impactului cu Pământul a unui asteroid asemănător lui Bennu.

Impactul unui obiect astral de dimensiunea lui Bennu — un asteroid de dimensiuni medii — cu suprafața terestră ar genera o undă de șoc puternică, cutremure, incendii și radiații termice, ar lăsa un crater uriaș și ar arunca în sus cantități enorme de resturi.

S-a estimat că un astfel de impact ar pulveriza între 100 și 400 de milioane de tone de praf în atmosferă, provocând perturbări climatice, în chimia atmosferică și în fotosinteza globală, fenomene care ar putea dura de la trei până la patru ani.

„Ecranarea luminii solare, cauzată de praf, ar duce brusc la o 'iarnă de impact', la nivel global, caracterizată prin reducerea luminii solare, scăderea temperaturilor și scăderea precipitațiilor la suprafață planetei”, a declarat Lan Dai, cercetător postdoctoral la Centrul de Fizică Climatică IBS (ICCP) de la Universitatea Națională Pusan din Coreea de Sud, autorul principal al studiului publicat săptămâna aceasta în revista Science Advances.

În cel mai pesimist scenariu, cercetătorii au descoperit că temperatura medie a suprafeței Pământului ar scădea cu aproximativ 4 grade Celsius, nivelul mediu al precipitațiilor ar scădea cu 15%, procesul de fotosinteză a plantelor ar scădea cu 20-30%, iar stratul de ozon al planetei, care ne protejează de radiațiile ultraviolete nocive ale Soarelui, s-ar reduce cu 32%.

Cantități mari de aerosoli și gaze ar ajunge în atmosfera superioară, provocând efecte de durată asupra climei și ecosistemelor, conform lui Axel Timmermann, fizician climatic și director ICCP, coautor al studiului.

Condițiile climatice nefavorabile ar inhiba creșterea plantelor pe uscat și în ocean.

„Spre deosebire de recuperarea lentă, pe o perioadă de doi ani, a plantelor de pe uscat, fitoplanctonul din apele oceanul și-ar reveni în șase luni — și chiar ar crește ulterior, datorită înfloririi fără precedent a diatomeelor (un tip de alge) cauzată de depunerea prafului bogat în fier în ocean”, a spus Lan Dai.

O epuizare severă a ozonului ar avea loc în stratosferă — al doilea strat al atmosferei — datorită încălzirii puternice cauzate de absorbția solară a particulelor de praf, cred cercetătorii.

Magnitudinea unei astfel de coliziuni ar putea provoca pierderi uriașe de vieți omenești, dar acest calcul a depășit domeniul de aplicare al studiului. Lai Dai a declarat că numărul potențial de victime „depinde în principal de locul în care are loc impactul asteroidului”.

Sonda spațială OSIRIS-REx a NASA a colectat, în 2020, mostre de rocă și praf de pe Bennu.

Un studiu publicat în luna ianuarie a acestui an a relevat faptul că mostrele prelevate de pe suprafața asteroidului Bennu conțineau unele dintre elementele chimice de bază ale vieții, o dovadă puternică că asteroizii ar fi putut „semăna” Pământul timpuriu cu ingredientele necesare apariției organismelor vii.

De-a lungul istoriei sale îndelungate, asteroizii au lovit Pământul ocazional, adesea cu rezultate catastrofale. Un asteroid estimat la 10-15 km lățime a lovit lângă coasta Peninsulei Yucatan din Mexic acum 66 de milioane de ani, eradicând aproximativ trei sferturi din speciile lumii și punând capăt epocii dinozaurilor.

NASA a efectuat în 2022 o misiune de demonstrare a apărării planetare, folosind sonda spațială DART pentru a schimba traiectoria asteroidului Dimorphos, cu scopul de a face acest lucru în viitor dacă un asteroid ar apărea pe o traiectorie de coliziune cu Pământul.

„Probabilitatea ca un asteroid de dimensiunea lui Bennu să lovească Pământul este destul de mică, de 0,037%. Deși mică, impactul potențial ar fi foarte grav și ar putea duce la o insecuritate alimentară masivă pe termen lung pe planeta noastră și la condiții climatice similare cu cele observate doar în cazul unora dintre cele mai mari erupții vulcanice din ultimii 100.000 de ani. Așadar, este important să ne gândim la acest risc”, a spus Timmermann.