Președintele României reprezintă statul roman și este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Este considerat șef de stat și, prin calitatea pe care o are, președintele are patru atribuții principale.

Alegerea Președintelui României se face prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În timpul mandatului, Președintele nu poate fi membru într-un alt partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată.

Funcția de reprezentare. Președintele este investit cu această împuternicire prin Constituție. În practica politică internă și internațională a țării, pot fi identificate diferite modalități prin care Președintele reprezintă pe plan intern, promulgarea legilor, și pe plan extern, acreditarea ambasadorilor, primirea scrisorilor de acreditare, semnarea acordurilor internationale în numele României.

Președintele dispune de împuterniciri precum:

Președintele României este garantul unității țării. Orice acțiune, indiferent de natura ei, prin care s-ar afecta caracterul unitar al statului roman, îl îndreptățește pe Președintele României să acționeze ca garant al unității statului.

Președintele este și garantul integrității teritoriale a țării. Este comandant suprem al forțelor armate și poate declara mobilizarea generală ori parțială a armatei.

Funcția de veghere la respectarea Constituției. Președintele României are în vedere îndatorirea generală ce le revine cetățenilor români, cat și autorităților publice centrale și locale, partidelor politice sau organizațiilor care desfășoară activitate economică, organizațiilor neguvernamentale, sindicatelor, presei sau organizațiilor de cult.

Funcția de mediere. Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Funcția presupune activitatea de arbitraj, inclusiv concesii reciproce între părțile aflate în divergență, pentru buna funcționare a autorităților publice.

Medierea între puterile statului este necesară în cazul unui conflict între cele trei puteri constituționale. Președintele trebuie să fie impartial în orice mediere.

Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală ori a funcției vacante, Președintele revocă și îi numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

Președintele poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente și de importanță deosebită.

Șeful statului poate participa la ședințele de Guvern în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, aprobarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații.

Președintele României conduce ședințele Guvernului la care participă.

Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.

Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la problemele de interes național.

Conducătorul statului poate încheia tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le poate supune spre aprobare Parlamentului, în termen de 60 de zile.

Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență, în întreaga țara sau în anumite localitati. Poate solicita Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:

Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.

Dacă nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, atunci se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.

În final, este ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

Durata mandatului Președinteului României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului până la depunerea jurământului de Președintele nou ales.

Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică ori privată.

Președintele României are imunitate și nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în timpul mandatului.

În cazul săvârșirii unor fapte grave, dacă se încalcă prevederile Constituției, în urma unei ședințe comune, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat.

Propunerea de suspendare în funcție poate fi inițiată de cel puțin o tremie din numărul deputaților și senatorilor și se aduce la cunoștința Președintelui. Dacă propunerea de suspendare este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.

Intervine funcția vacantă a Președintelui României în caz de demitere din funcție, demisie, imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau în caz de deces. În termen de trei luni de la data vacantă a funcției, Guvernul României va organiza alegeri pentru un nou Președinte.