Avertisment de la Bruxelles: Guvernul nu a reușit să pună frână cheltuielilor așa că golul din finanțele statului tot crește. Anul acesta se va apropia de 7% din Produsul Intern Brut, cu mult peste ținta Guvernului. Digitalizarea Fiscului ar putea ajuta statul să adune mai mulți bani la buget, spun experții Comisiei Europene, care mai pun pe masă Guvernului și o altă idee: taxarea progresivă. Totodată, presiunile semnificative ale preţurilor şi costurilor au crescut, iar acţiunea politică a fost slabă, se arată într-un raport al Executivului comunitar.

Rapoartele pot fi consultate AICI și AICI.

În cel mai nou raport, Bruxellesul urechează autoritățile de la București că nu au făcut suficient pentru a reduce deficitul bugetar. Deja în luna mai golul dintre veniturile și cheltuielile statului a urcat peste 3,4% din Produsul Intern Brut, în condițiile în care Guvernul promitea că la final de an acesta va fi de 5%. Promisiuni în care experții Bruxelles-ului nu cred, așa că estimarea lor este că Guvernul va cheltui până în decembrie cu 7% din PIB mai mult decât va strânge din taxe și impozite. 

Premierul Marcel Ciolacu declara luna trecută că România va avea un nou acord cu UE pentru reducerea deficitului sub ținta de 3% din PIB într-un interval de 5 sau de 7 ani. 

În documentul citat, experții Comisiei insistă asupra faptului că România și-a asumat prin PNRR o amplă reformă fiscală și digitalizarea Fiscului, în urma cărora veniturile statului ar trebui să crească cu 2,5 puncte procentuale până la final de 2025, iar diferența de TVA să se reducă cu 5 puncte procente până la jumătatea lui 2026. 

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea TVA, cu un deficit de încasare de 36,7%, echivalent a 9 miliarde de euro. În plus, spun experții de la Bruxelles, pentru echilibrarea finanțelor țării ar putea fi luate și alte măsuri fiscale, precum o impozitare progresivă și mai echitabilă a veniturilor și îmbunătăţirea cheltuielilor bugetare. 

Conform pachetului de primăvară din cadrul semestrului european 2024, pregătit de Comisia Europeană pentru a oferi un ghid al politicilor care să sporească competitivitatea și reziliența UE și să mențină finanțele publice într-o stare bună, România se confruntă cu dezechilibre excesive, după ce a trecut deja prin dezechilibre financiare până anul trecut, deoarece se menţin vulnerabilităţile legate de conturile externe şi, în principal, de deficitele bugetare mari şi în creştere ale Guvernului.

Totodată, presiunile semnificative ale preţurilor şi costurilor au crescut, iar acţiunea politică a fost slabă, se arată într-un raport al Executivului comunitar.

Deficitul de cont curent s-a îmbunătăţit într-o anumită măsură în 2023, în principal în urma consumului privat mai slab şi a avansului comerţului, dar rămâne în mod clar la un nivel ridicat şi nu se estimează o îmbunătăţire în 2024 şi în 2025. Soldul net al investiţiilor străine ca pondere în PIB nu se îmbunătăţeşte, în pofida creşterii PIB-ului nominal, iar menţinerea unor niveluri ridicate ale deficitului de cont curent riscă să îl conducă în teritoriul negativ. Inflaţia generală a scăzut, dar inflaţia de bază rămâne extrem de ridicată, doar marginal mai redusă faţă de valoarea de vârf înregistrată recent şi mai ridicată decât în urmă cu un an, apreciază Comisia Europeană. 

Pe baza datelor privind rezultatele bugetare ale României, deficitul general al României a crescut la 6,6% din PIB în 2023, mult mai mare decât nivelul de 4,4 % din PIB recomandat de Consiliu și planificat de România în programul său de convergență pentru 2023.

Principalul motiv pentru această abatere a fost faptul că cheltuielile publice au continuat să crească într-un ritm foarte ridicat, în principal datorită transferurilor sociale, plățile cu dobânzile, cheltuielile cu bunurile și serviciile și cheltuielile de capital. Deficitul global pentru 2023 a fost influențat, de asemenea, de înregistrarea statistică a plăților aferente creșterilor salariale din sectorul public (0,5 % din PIB) în urma unor hotărâri judecătorești.

Conform previziunilor Comisiei din pachetul de primăvară a anului 2024, deficitul public general ar urma să crească la 6,9% din PIB în 2024. Ponderea datoriei publice în PIB este preconizată să crească la 50,9% până la sfârșitul anului 2024, de la 48,8% în 2023. La fel ca în previziunile din anii anteriori, creșterea prognozată a deficitului public general în 2024 reflectă nivelul ridicat de creștere a cheltuielilor publice curente.

Se preconizează că cheltuielile cu salariile din sectorul public vor crește puternic, reflectând creșterile discreționare recente ale salariilor în sectoarele educației, sănătății și apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va avea un cost pe termen scurt în 2024 și 2025 -reformă însă va genera ulterior economii importante pe termen mediu și lung, presupunând că reforma este implementată integral.

Dinamica salariilor şi a costului muncii s-a accelerat în 2023 şi a continuat să fie puternică în 2024, reflectând parţial majorarea semnificativă a salariului minim şi a salariilor în sectorul public, pe fondul înăspririi pieţei forţei de muncă. Acest lucru a avut ca rezultat temeri privind competitivitatea costurilor, în timp ce competitivitatea care nu e legată de costuri continuă să fie afectată de blocaje structurale. Toţi aceşti factori se adaugă îngrijorărilor cu privire la fortificarea pierderilor de competitivitate şi a întârzierilor în îmbunătăţirea necesară a balanţei comerciale. Situaţia fiscală, care este un factor principal al deficitului de cont curent ridicat, s-a deteriorat în ultimul an, se arată în raport. 

Deficitul fiscal mare ar urma să se adâncească în 2024 şi în 2025. Ponderea datoriei guvernamentale ca procent din PIB a urcat în pofida creşterii ridicate a PIB-ului nominal, rămâne moderată la 53%, dar o mare pondere din ea este denominată în valută. Persistenţa deficitelor guvernamentale ridicate ar putea majora datoria externă şi ar face România mai dependentă de sursele de finanţare externă, lăsând ţara vulnerabilă la modificarea încrederii investitorilor şi la şocurile externe, avertizează Comisia Europeană.  

Comisia Europeană concluzionează și propune Consiliului UE că răspunsul statului la recomandările de pe 18 iunie 2021 au fost insuficiente. „România nu a atins ținta de deficit principală în 2023 și nu este preconizată că va scăpa de deficitul excesiv în 2024. Efortul fiscal era departe de a atinge recomandările Consiliului iar cheltuielile primar nete au crescut mult mai rapid decât era recomandat”, arată raportul. 

Instituţia consideră că: „Răspunsul politic la rezolvarea vulnerabilităţilor identificate a fost slab. O cale credibilă de consolidare fiscală este cheia pentru reducerea riscurilor la adresa stabilităţii economiei. Aceasta necesită respectarea recomandărilor conform procedurii de deficit excesiv şi implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale, inclusiv pe cele menite să majoreze structural veniturile guvernamentale, şi un control mult mai strict al cheltuielilor decât în ultimii ani. Implementarea reformelor şi investiţiile vor îmbunătăţi de asemenea competitivitatea”.

Pentru 2024 și 2025, Comisia recomandă României: 

„Prezentarea în timp util a planului fiscal-structural pe termen mediu. Înăsprirea politicilor fiscale pentru a realiza o ajustare pe anul 2024 în ansamblul său. 

În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, limitați creșterea cheltuielilor nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public general spre valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și menținerea deficitului public general la un nivel prudent pe termen mediu. 

Să accelereze în mod semnificativ punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a planului de redresare și de reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026, prin garantarea unei eficiențe a guvernării și prin consolidarea capacității administrative. În contextul evaluării intermediare, continuați să vă concentrați asupra priorităților convenite, luând măsuri pentru a aborda mai bine nevoile privind locuințele sociale, serviciile sociale conexe și dezvoltarea zonelor urbane mai mici, luând în considerare în același timp oportunitățile oferite de Platforma Tehnologiilor Strategice pentru Europa, în vederea îmbunătățirii competitivității”.