• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-01-11 11:55:10
  • Sursa:
Ce planuri are Ungaria la conducerea Consiliului UE. Katalin Novak: 2024 va fi un an al democratiei Imagine

Ungaria va dovedi că este capabilă „să fie un bun preşedinte al Consiliului UE”, când va prelua conducerea în a doua jumătate a acestui an, a declarat miercuri şefa statului ungar Katalin Novak, care a mai spus că 2024 va fi un an al „democrației și al alegerilor”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu membrii corpului diplomatic acreditat în Ungaria, relatează MTI, preluat de Agerpres.

Cu această ocazie, Novak a atras atenţia asupra declinului demografic în Europa.

„În condiţiile în care o cincime din populaţia lumii trăia în Europa în urmă cu 50 de ani, în prezent aceasta reprezintă doar o zecime”, a spus ea. Statele membre UE reprezintă şase procente din populaţia planetei şi este de aşteptat să scadă la 4 procente până în 2070, a mai spus preşedinta Ungariei, în cadrul unui eveniment organizat la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta.

Ea a subliniat că Europa îşi pierde şi importanţa economică.

„Întrebarea este dacă putem schimba acest lucru.”. La alegerile europarlamentare din acest an, 400 de milioane de cetăţeni UE vor avea posibilitatea „de a determina direcţia politicii europene”, a mai spus Novak.

Ungaria va prelua preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, la scurt timp după alegerile parlamentare. Priorităţile sale vor include abordarea de către UE a provocărilor demografice şi continuarea procesului de extindere a Uniunii, cu accent special pe Balcanii de Vest, a spus ea.

Novak a afirmat că 2023 a fost un an dificil, afectat de războaiele din Ucraina şi Israel, probleme economice, incertitudine politică şi alegeri anticipate în multe ţări, dezastre ecologice, migraţie ilegală, dezinformare, apariţia inteligenţei artificiale pe scară largă, „părţi interesate non-politice cu ambiţii politice ascunse” şi influenţa companiilor de tehnologie într-o poziţie aproape de monopol.

„Întrebarea este cum comunitatea internaţională, cum liderii lumii vor face faţă acestor provocări?”, a întrebat ea.

2024 va fi un an al „democraţiei şi al alegerilor”, a mai spus ea. Un număr de 76 de ţări vor organiza alegeri, care vor afecta circa 4 miliarde de oameni.

„Sper ca rezultatul alegerilor să fie respectat peste tot”, a mai spus preşedinta Ungariei.

Rusia l-a criticat duminică pe preşedintele Franței pentru declaraţia sa recentă, conform căreia doreşte înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina. Kremlinul îl acuză pe Macron de diplomaţie duplicitară faţă de Kremlin şi spune că Moscova încă îşi aminteşte de soarta lui Napoleon Bonaparte.

Economie 2023-02-19 11:43:55

În Maramureș, vechile tradiții sunt restaurate cu ajutorul unor meșteri veniți tocmai din... Japonia. Aceștia au reușit să repare, zilele trecute, o vâltoare, locul în care localnicii își spălau rufele în apa din râu. Pentru a salva „mașina de spălat” a naturii, veche de 30 de ani, muncitorii au folosit o tehnică japoneză de imbinare a lemnului.

Economie 2024-12-09 20:19:07

Numărul prosumatorilor în România va ajunge la 236.000, până la finele anului 2025 şi va trece de 350.000 până în 2030, a declarat, joi, în cadrul Climate Change Summit 2023, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Din perspectiva lui Sebastian Burduja, în viitoarele apeluri de finanţare prin Fondul de modernizare, dar şi prin Programul "Casa Verde" se va miza pe ideea de stocare a energiei pe termen scurt, mediu şi lung. Un astfel de apel va fi lansat cel mai târziu la începutul anului 2024, unde cei care includ o componentă de stocare vor fi premiaţi."Nu există tranziţie energetică fără investiţii în sistemul energetic de transport şi distribuţie a energiei. Pe ritmul actual, până la final de 2025, vorbim despre 236.000 de prosumatori, iar până în 2030 de 350.000 de prosumatori sau mai mult. Este cert că sunt zone din ţară în care deja reţeaua de transport, mai ales de distribuţie a energiei electrice, are probleme, are diferenţe de tensiune şi este un lucru cu care şi alte state s-au confruntat. Noi acum trebuie să evităm să facem greşelile pe care alte state le-au făcut anterior. Am mai spus asta, dar e important de reţinut: în Ungaria nu poţi să fii prosumator astăzi, pentru că au mers cu acest fenomen până la punctul în care pur şi simplu reţelele de distribuţie nu mai pot acomoda prosumatori.

Economie 2023-10-19 19:41:13

Înaltpreasfințitul Teodosie este urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru cumpărare de influență. Marți seară, la câteva ore după ce a fost pus sub acuzare de procurorii DNA, Arhiepiscopul Tomisului a fost surprins de jurnaliști în orașul Ovidiu, din Constanța, unde se inaugurează bradul de Crăciun. Întrebat despre acuzațiile DNA, ÎPS Teodosie a refuzat inițial să comenteze. „Despre pomul de Crăciun am păreri și atât”, a spus el. Ulterior, el a declarat pentru Antena 3 CNN că „nu este urmărit penal, ci că se fac nişte verificări”. 

Economie 2023-12-06 11:19:32

Premierul Nicolae Ciucă susține în mesajul adresat cu prilejul începerii noului an universitar 2022-2023 că provocarea este ca oferta educațională să fie adaptată la cerințele de pe piața muncii. Preocuparea este să le asigurăm tinerilor un viitor în țară, a adăugat el.

Economie 2022-10-03 09:22:13

Politicienii s-au grăbit să-și asocieze imaginea cu dublul campion mondial la înot David Popovici, deși contribuția lor la titlurile sale este practic inexistentă. În loc de programe care să susțină performanța, parlamentarii se pot lăuda că au dat țării Ziua Înotului și Ziua Sportului Românesc.

Economie 2022-06-24 16:59:12

Deputatul PNL Robert Sighiartău a declarat la rfi că va face "personal" campanie împotriva PSD la Bistrița-Năsăud, în campania electorală pentru alegerile locale și cele europarlamentare. Sighiartău consideră că decizia comasării alegerilor este bună, dar critică hotărârea luată de PSD și PNL de a merge pe listă comună la scrutinul pentru Parlamentul European. Vicepreședintele PNL susține că decizia defavorizează ambele partide, "pentru că 1+1 în politică nu dau 2, mai ales în contextul actual".

Economie 2024-02-26 10:58:49

Pe 18 noiembrie, la câteva ore după ce două cabluri de comunicaţii au fost tăiate în Marea Baltică, 30 de vase NATO şi 4.000 de militari au început, tot în Marea Baltică, unul din cele mai mari exerciţii navale din Europa, notează marţi Reuters.Exerciţiile „Freezing Winds”, care au durat 12 zile, s-au înscris în eforturile de sporire a protecţiei infrastructurii alianţei transatlantice într-o regiune unde se desfăşoară 15% din traficul maritim global şi care este considerată tot mai vulnerabilă la atacuri.Opt state NATO şi Rusia sunt riverane Mării Baltice. Începând din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, au existat cel puţin trei incidente de posibil sabotaj asupra cablurilor de telecomunicaţii şi conductelor de gaz submarine în această regiune.„NATO îşi intensifică patrulele, aliaţii investesc în tehnologii inovatoare care pot ajuta la securizarea mai bună a acestor active'', a afirmat Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului maritim aliat al NATO.În a treia zi a exerciţiilor, comandantul naval german Beata Kroll a încercat să lanseze o dronă submarină de pe vasul Weilheim pentru a verifica fundul mării în urma unei furtuni.După o întârziere de 30 de minute a lansării sale, drona a îngheţat şi nu a mai putut funcţiona.Surse din domeniul securităţii afirmă că nava chineză Yi Peng 3, care plecase din portul rus Ust-Luga în 15 noiembrie, este vinovată pentru secţionarea a două cabluri submarine în apele teritoriale suedeze în 17-18 noiembrie, în timpul operaţiunii de ancorare.Luni, nava staţiona în apele economice daneze, fiind monitorizată de nave ale NATO, în timp ce Suedia i-a cerut navei chineze să revină în apele sale teritoriale pentru a fi anchetată. Unii politicieni au acuzat-o de sabotaj, dar nicio autoritate nu a prezentat probe că ar fi fost vorba despre un act deliberat.China a afirmat că este gata să ajute la investigaţie, în timp ce aliatul său rus a negat orice implicare în vreun incident asupra infrastructurii din Marea Baltică.Cazul este similar cu un incident produs anul trecut când nava chineză New Polar Bear a avariat două cabluri ce legau Estonia de Finlanda şi Suedia, precum şi un gazoduct între Estonia şi Finlanda. Şi atunci Beijingul a promis să ajute la investigaţie, dar nava nu a fost oprită şi, după un an de la incident, anchetatorii finlandezi şi estoni încă nu şi-au prezentat concluziile.Avarierea cablurilor submarine nu este ceva nou. La nivel global, în jur de 150 de cabluri sunt avariate în fiecare an, potrivit Comitetului pentru protecţia cablurilor internaţionale, ce are sediul în Regatul Unit. Cablurile de telecomunicaţii, cablurile electrice şi gazoductele în apele de mică adâncime ale Mării Baltice sunt în special vulnerabile ca urmare a traficului maritim foarte intens, potrivit firmei americane de telecomunicaţii TeleGeography.Dacă vreunul din incidentele recente se dovedeşte a fi fost un act de sabotaj comis de o altă ţară, aceasta ar marca revenirea la un tip de război nemaivăzut în ultimele decenii. 

Economie 2024-12-03 11:18:30