Președintele României, Klaus Iohannis, l-a decorat pe fostul viceprimar al Capitalei, Aurelian Bădulescu, cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler. Decorarea lui Bădulescu a avut loc în contextul în care președintele României a semnat zilele trecute mai multe decrete de decorare, cu prilejul aniversării a 160 de ani la înființarea Curții de Conturi.Decorarea de către Iohannis a lui Bădulescu, alături de alți membri ai Curții de Conturi a României, s-a făcut „în semn de înaltă apreciere pentru integritatea, dăruirea și profesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea actului de control, contribuind la o mai bună întrebuințare a resurselor financiare ale statului român”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Ideea alcătuirii unui ordin cu această denumire îi aparține regelui Ferdinand I, încă din anul 1921. Distincția, atunci, urma să se numească „Ordinul de Merit al Unirii” și avea scopul de a răsplăti meritele deosebite ale românilor care au avut o contribuție importantă la desăvârșirea unității statale.
Pe baza schițelor făcute de regale Ferdinand I, regale Carol al II-lea a instituit, prin Decretul Regal nr: 1913 din 5 iunie 1931, semnul onorific "Pentru Merit".
Acesta reprezenta o distincție personală a suveranului, care o acorda numai proprio motu (expresie din latină care se traduce prin “proprie inițiativă”, “îndemn propriu”), pentru fapte de înaltă cultură și de deosebi civism.
Prin Legea conferirii de ordine şi medalii naţionale pe timp de război (Decret Regal nr.4031/1937) cele două distincţii „Pentru Merit” sunt incluse în ierarhia celor naţionale, conferite de statul român nu de suveran, iar titulatura de “semn onorific” este preschimbată în cea de „ordin”.
Potrivit Legii privind sistemul naţional de decoraţii al României nr. 29 din 2000, Ordinul Naţional „Pentru Merit” este reinstituit şi este plasat ierarhic sub „Serviciul Credincios”. Ordinul are însemne deosebite pentru civili şi pentru militari, precum şi „de război”.
Gradul de Cavaler al Ordinului "Pentru Merit" este egal cu gradul de Cavaler al ordinelor: Meritul Agricol, Meritul Cultural, Meritul Industrial şi Comercial, Meritul pentru Învăţământ, Meritul Sanitar, Virtutea Militară de pace, Virtutea Aeronautică de pace şi Virtutea Maritimă de pace şi clasa a III-a a Ordinului Meritul Sportiv.
Cavalerii ordinelor sunt asimilaţi gradelor militare şi beneficiază de onoruri militare. Ordinul "Pentru Merit", gradul de Cavaler este asimilat gradului de sublocotenent.
Propunerile pentru decorare cu ordine naţionale trebuie să fie temeinic motivate, iar esenţa acestor motivaţii se va înscrie în brevetele care însoţesc însemnele.
Propunerile prevăzute se fac de autorităţile menţionate pentru persoanele din sfera respectivă de activitate, în limitele locurilor vacante pentru fiecare grad al fiecărui ordin stabilit pentru promoţia anuală de Cancelaria Ordinelor.
Efectuarea stagiului pentru fiecare ordin şi grad nu dă automat dreptul la conferirea unui ordin sau grad superior, ci constituie doar limita de timp după care pot fi făcute noi propuneri de decorare, în cazul existenţei unor noi merite ale aceleiaşi persoane.
Cetăţenii străini nu sunt supuşi regulilor de acordare stabilite pentru cetăţenii români.
Decoraţiile sunt conferite de Preşedintele României, prin decret, în baza propunerilor de decorare individuale.
Propunerile de decorare se fac de către:
Preşedintele României poate să confere decoraţii şi din proprie iniţiativă, în proporţie de 1% din numărul total stabilit prin lege pentru fiecare grad sau clasă a fiecărei decoraţii, cu excepţia gradelor de Mare Ofiţer, Mare Cruce şi Colan.
Ordinul Național este completat cu "Medalia Națională Pentru Merit", organizată pe trei clase, care poate fi conferită persoanelor fără studii superioare.
"Medalia Națională Pentru Merit" reprezintă echivalentul Ordinului cu același nume pentru persoanele cu studii superioare.
Sistemul Național de Decorații este împărțit în șase categorii precum:
Ordinul Național Pentru Merit include cinci grade:
Ordinul Național Pentru Merit poate avea maximum 7.500 de membri pentru toate cele cinci grade astfel:
Calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în următoarele situații:
Consiliul de onoare este format din 7 membri, în cazul ordinelor naţionale, şi din 5 membri în cazul celorlalte ordine. Membrii consiliilor de onoare sunt aleşi pe termen de 5 ani de cavalerii ordinului respectiv, câte unul din cele trei grade inferioare şi câte doi din gradele de Mare Ofiţer şi Mare Cruce.
Preşedinţia Consiliului de onoare este asigurată de cel mai în vârstă membru al gradului sau clasei superioare.