“Brain rot”, tradus prin “putregai cerebral / putrezire a creierului”, a fost ales drept cuvântul anului 2024 dintr-o listă scurtă de șașe cuvinte întocmită de Oxford University Press. Termenul face referire la timpul petrecut în exces pe rețelele sociale, urmărind conținut din diferite domenii, și la cum ne poate afecta, real, calitatea vieții. Psihologul Radu Lega a explicat pentru Digi24 ce înseamnă fenomenul “brain rot” cu care tot mai mulți adolescenți se confruntă, dar și de ce ar trebui să ne protejăm cât mai mult de rețelele de socializare.

Auzim și vedem adesea tineri care petrec ore în șir navigând pe internet, în spatele unor conturi de socializare, fără să conștientizeze pericolul la care se supun. Sunt oameni care experimentează deja stări precum încețoșare mentală și care simt cum capacitatea de concentrare și memorare este scăzută după ce privesc în exces conținut online.

“Brain rot” sau “putrezirea creierului” este sintagma definită drept o deteriorare presupusă a stării mentale ori intelectuale a unei persoane, care apare, mai ales, ca rezultat al unui consum excesiv de materiale, în special al celor din mediul online, publicat pe rețelele de socializare.

Acest tip de conținut, pe alocuri lipsit de provocări inteligente sau chiar trival, poate duce, pe termen lung, la o astfel de deteriorarea a sistemului cerebral. De fapt, timpul petrecut, cât și tipul de conținut urmărit pe rețelele de socializare poate face o diferență majoră.

În 2024, termenul a câștigat popularitate deoarece a fost folosit adesea pentru a exprima îngrijorările legate de impactul consumului excesiv de conținut online, de calitate scăzută, din mediul virtual.

Radu Leca, psiholog, a declarat pentru Digi24: “Această identitate culturală (imaginea din spațiul virtual), falsă, de altfel, contribuie la formarea modului în care oamenii care consumă informație în exces din mediul online își percep și interpretează, de fapt, lumea.

Experiențele colective, istoria, evenimentele sociale și economice au un impact semnificativ asupra psihologiei comunității”.

Termenul auzit tot mai des, “brain rot”, vine acum și ne spune nouă, tuturor oamenilor, că experiențele trăite și văzute drept evenimente în social media, cum ar fi crizele economice, interacțiunile sociale, migrația etc, influențează modul în care oamenii gândesc și acționează.

Tot ceea ce înseamnă mediu virtual, interacțiune socială, relații interumane sau norme sociale influențează modul în care oamenii își construiesc personalitatea.

Practic, noi vorbim de un rezultat al unei interacțiuni complexe între manipulare și cultură locală, experiențe istorice, toate acestea contribuind la o specificitate psihologică”, transmite sursa Digi24.

Bazându-ne pe neuroplasticitate (mai exact creierul are capacitatea de a se adapta structurii și funcției sale, ca răspuns la experiențe, învățare și factori de mediu), modul în care o persoană interacționează în spațiul virtual poate modela tot ceea ce înseamnă conexiuni neuronale, respectiv alegeri.

Fiecare om are un apetit crescut pentru cunoaștere. Când vorbim despre o procesare a informației, mai exact atunci când creierul prelucrează informația printr-un sistem complex de sinapse și neurotransmițători, experiențele noastre, ca indivizi, manipulate prin “brain rot” influențează modul în care percepem, de fapt, realitatea și, atunci, reacționăm emoțional.

Noi, practic, consumăm informația sub formă de emoții și cea mai importantă formă de manipulare a unui popor se realizează prin emoții”, transmite Radu Leca.

“Conceptul de brain rot nu este unul standardizat în literatura psihologică, însă putem interpreta idea ca referindu-se la fundamente biologice și psihologice ale procesului de gândire, învățare și comportament. Aceste principii sunt influențate de ecrane și de informația primită prin aceste canale și da, pot exista reacții dăunătoare la nivel psihic.

Persoanele sensibile pot experimenta simptome precum încețoșare mentală (așa este și denumită de către specialiști), lipsa concentrării, stări de agitație, anxietate, depresie, iar toate acestea se pot traduce printr-o epuizare mentală" a precizat sursa Digi24.

“Consumatorii rețelelor de socializare precum Tik Tok și Instagram, (mai puțin cei de Youtube și Facebook aici nu ai acces atât de repede la informații variate) ajung printre primii la aceste simptome de epuizare mentală. Pe aceste canale online, informația este în exces, din abundență, și ajunge cu ușurință la îndemâna oricui.

Cu cât informația este mai multă, mai grea din punct de vedere al conținutului, mai emoțională, cu atât subiectul (persoana) clachează mai repede, mai ușor.

Tot ceea ce înseamnă videoclipuri desfășurate pe aceste două platforme de social media (Tik Tok și Instagram) favorizează apariția “brain rot”, deoarece aici avem de-a face cu o viteză mare de arătare, vizualizare, în timp real, a informației.

Tinerii din ziua de azi petrec, în medie, până la 12 ore pe zi în spațiul virtual, timp în care creierul lor este inundat de informații nu tocmai valoroase. Avem de-a face cu o schimbare totală de temperament și comportament în cazul a mai multor milioane de adolescenți, care pot fi oricând manipulați în baza informațiilor din spațiul virtual.

Descărcările de dopamină și de serotonină din creierul consumatorului de Tik Tok (spre exemplu) sunt de până la de cinci ori mai mari decât în cazul consumului de anumite medicamente psihotrope.

Oamenii nu acceptă că petrec prea mult timp pe rețelele de socializare, ba mai mult de atât, îi atacă pe cei care încearcă să le transmită că această acțiune nu este benefică, deoarece nu vor să părăsească acest mediu virtual” subliniază psihologul Radu Leca.

“Primul pas ar include o obligativitate din partea reprezentanților țării de a realiza o metodă de prevenție și de control pentru tot ceea ce înseamnă activitate pe social media, în spațiul virtual, a preadolescenților și adolescenților. Scopul acestui sistem ar trebui să fie respectarea binelui superului al oricărui minor.

De asemenea, părinții trebuie să știe că accesul la rețelele de socializare (Instagram și TikTok) trebuie să fie realizat de către copii începând cu vârsta de 16 ani.

Oamenii trebuie să înțeleagă că, tinerii adulți care își petrec în aceste timpuri aproape o zi întreagă pe rețelele de socializare, în spațiul virtual, sunt viitori pacienți ai cabinetelor de psihoterapie, psihologie și, în ultimă fază, din cauza pericolului mare la care sunt expuși, chiar și în cabinetele de psihiatrie.

În acest moment, nu există oameni conștienți de acest pericol, care să ceară ajutor specializat în acest sens, ci majoritatea dintre ei cred că nu au nicio problemă.

Avem de-a face, din păcate, cu o lipsă de informare și implicare la nivel de familie, a părinților, din educația primită, bazându-se pe idea că indiferent ce fac adulții în familie, copiii cresc și lucrurile vor fi diferite. Poporul roman se îndepărtează de credințele și idealurile fundamentale, de bază ale societății, ale familiei, iar asta potențează accesul tinerilor, adolescenților, în mediul virtual”, conchide psihologul Radu Leca.