Uniunea Europeană apelează la un aliat neașteptat pentru a ajuta în cele din urmă continentul să scape de energia rusească: directorii din sectorul petrolului și gazelor. Totuși, aceștia nu sunt neapărat atât de interesați, notează Politico.

Marți, Comisia Europeană, executivul UE, va dezvălui un plan mult așteptat pentru a rupe ultimele legături energetice ale blocului cu Rusia. Potrivit a doi diplomați europeni, planul va propune noi puteri pentru companiile private, pentru a renunța la Rusia, permițându-le acestora să încheie contracte mai devreme și îndemnându-le să oprească orice contracte viitoare.

Este o ultimă încercare din partea UE. Fără sprijin pentru mai multe sancțiuni energetice și cu unii oficiali care chiar discută despre o eventuală revenire la combustibilul de la Moscova, Bruxelles-ul caută tot mai mult opțiuni alternative. Există, de asemenea, președintele american Donald Trump, care a încercat în mod public să ridice restricțiile dure impuse de SUA Rusiei.

Prin urmare, UE apelează la piață, încercând să transmită un semnal pe termen lung că Bruxelles-ul este hotărât să renunțe definitiv la combustibilul rusesc și că nu există cale de întoarcere.

„În ciuda reducerii semnificative a dependenței de combustibilii fosili din Rusia în ultimii ani, în 2024 încă importam 19% din gazul rusesc”, a declarat Dan Jørgensen, șeful UE pentru energie, înainte de publicarea planului. „Acest lucru ne compromite securitatea energetică, expunându-ne șantajului economic și manipulării”.

„Foaia de parcurs va ajuta UE să-și recapete independența energetică față de Rusia”, a declarat el pentru POLITICO.

Dar piața ar putea să nu accepte propunerea. Se vorbește deja despre faptul că întreprinderile vor începe să pompeze mai mult combustibil rusesc prin Europa în momentul în care acest lucru va fi posibil din punct de vedere legal și acceptabil din punct de vedere politic.

„Apetitul rămas pentru energia rusească este determinat de considerente legate de costuri”, a declarat Maria Shagina, expert în sancțiuni la Institutul Internațional pentru Studii Strategice. „Statele membre ale UE sunt preocupate de competitivitate și de dezindustrializare, astfel încât energia rusească ieftină în contextul unui acord de pace iminent devine din nou atractivă”.

Planul UE, pe care oficialii îl numesc „foaie de parcurs”, a fost promis inițial ca fiind una dintre prioritățile principale ale președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în noul său mandat.

Jørgensen a declarat anterior că foaia de parcurs se va concentra „în primul rând pe gaz, dar și pe petrol și nuclear”. Comisarul pentru energie a promis, de asemenea, să dezvăluie planul în primele sale 100 de zile, dar propunerea a fost amânată temporar din cauza „evoluțiilor geopolitice” (adică Donald Trump).

Oficialii UE au amânat planul în timp ce discutau un posibil acord privind gazele naturale cu echipa președintelui SUA, în speranța de a schimba gazul rusesc din Europa cu alternative americane. Totuși, acordul nu a mai fost încheiat.

UE a renunțat deja la o mare parte din dependența sa de combustibil rusesc de când Moscova a invadat Ucraina în 2022, interzicând majoritatea importurilor de petrol și limitând transporturile de gaze naturale. Cu toate acestea, blocul comunitar a cheltuit peste 200 de miliarde de euro pentru energia rusească de la începutul războiului, aproximativ jumătate din această sumă fiind destinată achizițiilor de gaz, potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, un ONG cu sediul la Helsinki.

Achizițiile UE de gaze naturale lichefiate rusești au crescut chiar și în ultimele luni, în ciuda eforturilor de a le înlocui cu surse americane.

Planul de marți este menit să inverseze această tendință și să ofere o cale spre eliminarea definitivă a energiei rusești.

„Aceasta va fi în principal pentru a trimite un mesaj participanților la piață că nu este în regulă să cumpărați gaz rusesc în acest moment, când există alți furnizori”, a declarat fostul comisar european pentru energie Kadri Simson pentru POLITICO.

Shagina a declarat că un semnal semnificativ pe care UE îl poate oferi este „opțiuni legale pentru modul în care se pot rupe contractele pe termen lung fără a plăti penalități mari”.

Planul este, de asemenea, o modalitate de a menține presiunea asupra Rusiei, în condițiile în care eforturile pentru noi sancțiuni dure în domeniul energiei stagnează.

În special, prim-ministrul ungar Viktor Orbán a promis să blocheze orice noi restricții energetice și a amenințat în mod constant că va anula întregul cadru de sancțiuni al UE, care necesită o reînnoire unanimă la fiecare șase luni.

Acest lucru i-a pus pe oficiali în fața unei dileme, căutând opțiuni care să nu necesite acordul celor 27 de state membre ale UE. Cu toate acestea, chiar și aceste opțiuni se confruntă cu o oarecare împotrivire din partea Ungariei: Comisarul european al acestei țări, Olivér Várhelyi, a lansat o obiecție procedurală la planul energetic rusesc chiar înainte de prezentarea de marți. Măsura ilustrează dificultățile cu care se confruntă Bruxelles-ul, dar nu este de așteptat să împiedice aprobarea planului.

Situația a frustrat membrii UE care militează pentru o abordare mai dură.

„Sancțiunile asupra sectorului energetic al Rusiei reprezintă în continuare modalitatea de a limita finanțarea mașinii sale de război”, a declarat Andres Sutt, noul ministru al energiei din Estonia, într-un interviu. „Oricine este împotriva acestor sancțiuni este, în esență, împotriva păcii - împotriva unui viitor mai bun pentru propria economie.”

De asemenea, nu există nicio garanție că firmele vor profita de noile mecanisme opționale.

Apropierea lui Trump de Moscova a provocat speculații conform cărora unele state europene - și companii energetice - au deja în vedere o revenire la combustibilul rusesc.

Patrick Pouyanné, CEO al gigantului francez TotalEnergies, a declarat că „nu ar fi surprins” dacă gazoductele care leagă câmpurile de gaze din Siberia de Europa Centrală ar începe să pompeze din nou. Și, a adăugat el, continentul „nu ar rezista pe deplin” unei oferte de energie ieftină.

Cristian Signoretto, șeful organizației de lobby a industriei gazelor Eurogas și director al gigantului energetic italian Eni, a avertizat că „obstacolele majore” ar complica orice reînnoire a relațiilor de afaceri cu Rusia.

El a menționat „un cadru juridic complex”, precum și infrastructura deteriorată: „Nu știm cu adevărat ce poate fi reactivat”. În plus, a spus el, companiile și-au rearanjat deja modelele pentru a se conforma sancțiunilor și pentru a găsi surse alternative de energie care să umple „golul lăsat de gazul rusesc”.

„Europa s-a diversificat, astfel încât acum avem un sistem mult mai stabil și mai fiabil”, a subliniat el.

În acest context, planurile UE ar putea trece în cele din urmă în plan secund față de fundamentele pieței.

„Există multă agitație și speculații”, a spus Signoretto despre planurile UE. „Dar, în cele din urmă, prețurile pe termen lung depind de cerere și ofertă”.

Sutt, ministrul estonian, a declarat că șefii din energie preocupați de profit ar trebui să-și amintească haosul care a urmat atunci când Moscova a întrerupt livrările după invazia sa de acum trei ani.

„Oamenii ar trebui să se uite la graficul prețului gazelor naturale”, a spus el. „Ce s-a întâmplat în 2022? Vreți să importați gaze din Rusia? ... Vreți să depindeți de gazul rusesc? Asta este ceea ce veți obține!”.