Rusia a spus Ucrainei, la negocierile de pace de luni, că va fi de acord să pună capăt războiului numai dacă, printre altele, Kievul renunţă la noi mari porţiuni de teritoriu şi acceptă limitarea numerică a armatei sale, potrivit memorandumului publicat de presa rusă.

Memorandumul rus, care a fost publicat de agenţia de ştiri Interfax, stipulează că o soluţionare a războiului ar necesita recunoaşterea internaţională a Crimeei - peninsulă ucraineană anexată de Rusia unilateral în 2014 - şi a altor patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a revendicat ca teritoriu propriu, dar pe care nu le controlează în totalitate. Ucraina trebuie să îşi retragă forţele din toate aceste regiuni, solicită Moscova, informează Reuters, preluat de News.ro. 

Memorandumul reafirmă cererea Moscovei ca Ucraina să devină o ţară neutră - excluzând aderarea la NATO - şi vrea ca aceasta să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, să facă din rusă o limbă oficială şi să adopte o interdicţie legală în ceea ce priveşte „glorificarea nazismului”.

Ucraina respinge acuzaţia de nazism ca fiind absurdă şi neagă discriminarea vorbitorilor de limbă rusă.

Rusia şi-a oficializat, de asemenea, condiţiile pentru orice încetare a focului în vederea unui acord de pace, prezentând două opţiuni care au părut a fi amândouă neviabile pentru Ucraina.

Prima opţiune, conform textului, este ca Ucraina să înceapă o retragere militară completă din regiunile Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson. Dintre acestea, Rusia o controlează pe deplin doar pe prima, dar deţine doar aproximativ 70% din restul.

Opţiunea a doua este un pachet care ar presupune ca Ucraina să înceteze redesfăşurările militare şi să accepte oprirea furnizării de ajutor militar, comunicaţii prin satelit şi informaţii din străinătate. Kievul ar trebui, de asemenea, să ridice legea marţială şi să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare în termen de 100 de zile.

Şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Istanbul, Vladimir Medinski, a declarat că Moscova a sugerat, de asemenea, o „încetare a focului specifică de două până la trei zile în anumite secţiuni ale frontului”, astfel încât trupurile soldaţilor morţi să poată fi colectate.

Termenii, prezentaţi oficial în cadrul negocierilor de la Istanbul, au evidenţiat refuzul Moscovei de a face compromisuri cu privire la obiectivele sale într-un război de lungă durată, în ciuda apelurilor preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt „băii de sânge” din Ucraina.

Ucraina a respins în mod repetat condiţiile Rusiei, considerându-le echivalente cu capitularea.

Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, care a condus delegaţia ţării sale, a declarat că Kievul - care şi-a elaborat propria foaie de parcurs pentru pace - va examina documentul rusesc, pe care nu l-a comentat imediat.

Delegaţiile părţilor beligerante s-au întâlnit luni la Istanbul doar o oră, pentru a doua rundă de negocieri din martie 2022. Acestea au convenit să schimbe mai mulţi prizonieri de război - concentrându-se asupra celor mai tineri şi mai grav răniţi - şi să înapoieze trupurile a 12.000 de soldaţi morţi.

Zelenski a anunţat că Ucraina a prezentat Rusiei o listă cu 400 de copii despre care spune că au fost răpiţi, însă delegaţia rusă a fost de acord să lucreze la întoarcerea a doar 10 dintre aceştia. Rusia susţine că copiii au fost mutaţi din zone de război pentru a-i proteja.

Ucraina a propus, de asemenea, organizarea de noi discuţii înainte de sfârşitul lunii iunie, dar consideră că numai o întâlnire între Zelenski şi Putin poate rezolva numeroasele probleme în litigiu, a declarat Umerov.

La rândul său, preşedintele turc Tayyip Erdogan a spus că a fost o reuniune excelentă şi a declarat că speră să îi aducă împreună pe Vladimir Putin şi pe Volodimir Zelenski la o întâlnire în Turcia cu Trump.

Dar nu a existat niciun progres în ceea ce priveşte o propunere de armistiţiu pe care Ucraina, aliaţii săi europeni şi Washingtonul insistă ca Rusia să o accepte.

Potrivit foii de parcurs elaborate de Ucraina, a cărei copie a fost consultată de Reuters, Kievul nu doreşte nicio restricţie privind forţele sale militare după un eventual acord de pace şi nici o recunoaştere internaţională a suveranităţii Rusiei asupra părţilor din Ucraina ocupate de forţele Moscovei. De asemenea, cere despăgubiri.

Moscova spune că ea caută o înţelegere pe termen lung, nu o pauză în război, în timp ce Kievul spune că Putin nu este interesat de pace. Iar Trump a declarat că Statele Unite sunt gata să renunţe la eforturile lor de mediere, dacă cele două părţi nu demonstrează progrese în direcţia unui acord.

Între timp, în teren, conflictul s-a intensificat, Rusia lansând cele mai mari atacuri cu drone din acest război şi avansând pe câmpul de luptă în luna mai cu cel mai rapid ritm din ultimele şase luni.

Însă duminică, Ucraina a declarat că a lansat 117 drone în cadrul unei operaţiuni cu numele de cod „Pânza de păianjen” pentru a ataca bombardierele ruseşti cu rază lungă de acţiune şi capacitate nucleară de pe aerodromurile din Siberia şi din nordul îndepărtat al ţării. Imaginile din satelit au sugerat că atacurile au provocat pagube substanţiale, deşi cele două părţi au oferit explicaţii contradictorii cu privire la amploarea acestora.

Analiştii militari occidentali au descris atacurile, la mii de kilometri de linia frontului, drept una dintre cele mai îndrăzneţe operaţiuni ucrainene din război.

Flota de bombardiere strategice a Rusiei face parte din „triada” sa de forţe - împreună cu rachetele lansate de la sol sau de pe submarine - care alcătuiesc arsenalul nuclear al ţării, cel mai mare din lume. Confruntaţi cu avertismentele repetate ale lui Putin cu privire la puterea nucleară a Rusiei, SUA şi aliaţii lor au fost atenţi pe tot parcursul conflictului din Ucraina la riscul ca acesta să degenereze într-un al Treilea Război Mondial.

Un oficial al administraţiei americane a declarat că Trump şi Casa Albă nu au fost informaţi înainte de atac. Un fost oficial al administraţiei a declarat că Ucraina, din motive de securitate operaţională, nu dezvăluie în mod regulat Washingtonului planurile sale pentru astfel de acţiuni.

Un oficial guvernamental britanic a declarat că guvernul britanic, de asemenea, nu a fost informat din timp despre operaţiune.

Zelenski a spus că operaţiunea, care a implicat drone ascunse în plafoane de lemn pe camioane, a contribuit la restabilirea încrederii partenerilor că Ucraina este capabilă să continue războiul. „Ucraina spune că nu se va preda şi că nu va ceda în faţa niciunui ultimatum”, a declarat el la un briefing de presă online. „Dar noi nu vrem să luptăm, nu vrem să ne demonstrăm puterea - o demonstrăm pentru că inamicul nu vrea să se oprească”, a explicat Zelenski.