Cel mai bogat om din lume a fost modelat de science fiction. The Economist trece în revistă câteva dintre lecturile menționate de acesta de-a lungul timpului, dar și biografii oficiale ale magnatului.
Ați fi crezut că Elon Musk a fost destul de ocupat cu construirea de implanturi cerebrale, mașini electrice, baterii la scară de rețea, roboți, rachete, sateliți și mașini de săpat tuneluri. Se pare că nu.
Domnul Musk a devenit, de asemenea, un consilier apropiat al lui Donald Trump. La 12 noiembrie, acesta și-a asumat un nou rol în calitate de co-director al Departamentului pentru eficiență guvernamentală, un nou organism care speră să reducă bugetul federal cu trilioane.
Având în vedere acest rol extraordinar, iată șase cărți care vă vor ajuta să înțelegeți istoria, personalitatea, speranțele și opiniile titanului tehnologiei.
Walter Isaacson a petrecut doi ani urmărindu-și subiectul; această biografie autorizată acoperă primii ani nefericiți aidlui Musk în Africa de Sud, mutarea în America și succesul timpuriu în bula dotcom, până la achiziționarea impulsivă a Twitter (așa cum era atunci) în 2022, în valoare de 44 de miliarde de dolari. Musk este descris ca fiind strălucit și ca asumându-și riscuri uriașe și calculate - precum și ca o figură agresivă, imposibil de exigentă.
Pentru a înțelege de ce lui Musk îi plac declarațiile despre „punctele de cotitură” și „soarta civilizației”, încercați unul dintre romanele sale preferate de science-fiction. Inspirat de căderea Imperiului Roman, „Foundation” se învârte în jurul inventării unei teorii statistice a istoriei care prezice căderea iminentă a Imperiului Galactic, care va inaugura o epocă întunecată de 30.000 de ani. Un istoric și matematician vizionar concepe un plan pentru a se asigura că epoca întunecată va dura în schimb doar 1.000 de ani.
Împreună cu „Reentry: SpaceX, Elon Musk and the Reusable Rockets that Launched a Second Space Age”, această pereche de cărți relatează transformarea SpaceX de la un insurgent fără bani care se străduia să lanseze rachete mici la puterea spațială dominantă a lumii, fără a-și pierde cultura de start-up. Ambele conțin vignetă amuzante și informații despre stilul de management agitat și iritant al dlui Musk, despre rolul jucat de locotenenți importanți precum Gwynne Shotwell și Mark Juncosa și despre dorința dlui Musk de a instala oameni pe Marte.
Musk s-a descris odată ca fiind un „anarhist utopic de tipul celui descris cel mai bine de Iain Banks”. Dintre romanele „Culture” ale lui Banks - care descriu o societate ai cărei cetățeni se bucură de un lux hiperabundent datorită AI-urilor divine, numite Minds, care conduc lucrurile - „Surface Detail/Detaliu de suprafață” este unul dintre preferatele sale. („Surface Detail” se referă la un conflict cu o altă civilizație care a construit un iad virtual în care păcătoșii pot fi aruncați. Răufăcătorul este un industriaș bogat.)
Spre deosebire de SpaceX, Tesla nu a fost ideea dlui Musk. Dar el a investit majoritatea banilor inițiali și a ajuns să controleze firma, primul producător auto de masă fondat în America din 1925. Ideea vitală a Tesla a fost că tehnologia a avansat până în punctul în care mașinile electrice ar putea fi distractive și de dorit, însă transformarea acestei idei într-o companie funcțională s-a dovedit aproape imposibil de realizat. Încă o dată, dl Musk apare ca fiind concentrat, exigent, implacabil - și deseori autosabotându-se.
Musk menționează această carte ca fiind una dintre preferatele sale. La fel ca Musk, Peter Thiel face parte din „Paypal Mafia”, un grup influent de veterani din Silicon Valley implicați în lansarea plăților în anii 1990. Cartea dlui Thiel oferă sfaturi directe antreprenorilor în devenire. Cel mai bun mod de a construi o companie de succes, scrie el, nu este de a concura pe piețele existente, ci de a crea piețe complet noi - de exemplu, rachete reutilizabile sau mașini electrice de lux.