Mersul la piaţă este o bună metodă de socializare, nu are doar atributul practic de a cumpăra marfă proaspătă. Pieţele sunt locuri unde lumea discută absolut orice ştire a zilei şi poate de aceea, sunt opriri obligatorii pentru cei care vor să simtă pulsul societăţii. Uniunea Europeană este unul dintre temele despre care se discută încă pe baza miturilor, nu pe baza informatiilor verificate.

Poate cea mai cunoscută piaţă din România, Piaţa Obor face istorie de la 1865. Într-o vreme în care supermarketurile s-au răspândit ca ciupercile după ploaie, pieţele îşi păstrează încă buna reputaţie, pentru că marfa este mai proaspătă şi oferta, variată. Oamenii nu vin la Obor doar ca să-şi cumpere legume, fructe şi orice altceva mai au nevoie. Piaţa este locul perfect pentru socializare şi lucrurile se întâmplă cu viteză. Toată lumea vorbeşte tare, se glumeşte, se râde, se ţipă, se întreabă, se răspunde şi toate aceste lucruri fac o atmosferă bună, pe care vrei să o retrăieşti.

Într-o piaţă poţi gusta şi mirosi marfa, culorile proaspete îţi atrag privirea şi ai mereu senzaţia că vrei să cumperi câte puţin din fiecare.

Adevăraţii producători de legume şi fructe îşi pun şi sufletul pe tarabă. Doar la piaţă o să primeşti ceva în plus, gratuit, când îţi faci cumpărăturile. Poate fi o metodă de marketing a vânzătorilor, ca să te facă să revii. În realitate, arată cât de mult ţin agricultorii la marfa pentru care chiar au muncit şi oferă cu plăcere clienţilor, aceste mici cadouri. Să produci în solarii legume cu gust bun nu este deloc simplu.

Constanţa Ţicu, producător legume: „Sunt foarte complicate, investiție mare, că avem căldură cu lemne, cu foc, cu de toate, e investiția foarte mare. Cred că o să ne lăsăm singuri de meseria asta, că prea mare investiție și avantaj foarte puțin.”

Politica este prezentă şi în Obor. Vin alegerile şi producătorii de legume aşteaptă să meargă să voteze. Doar că sunt dezamăgiţi pentru că nimic pare să nu funcţioneze astfel încât să le fie şi lor mai bine. Programul Tomata, de pildă, a fost încă o treabă făcută doar pe jumătate.

Constanţa Ţicu, producător legume: „Dânșii, nici aia 3000 de euro, pe care ni i-au dat, ne-au tăiat și ne-au lăsat 1500 de euro. 1500 de euro ce să faci cu ei? Au zis că atât pot să dea, atâta ne dă. Nu sunt bani.  O să o votăm pe cine trebuie, să vedem și noi pe cine trebuie. Altă schimbare, altă să facă ceva și pentru agricultură, că dacă nu face pentru agricultură nimic, se termină tot.”

În Piaţa Obor încă există mitul că suntem sclavii Uniunii Europene şi că Bruxellesul dictează. Oamenii cred în continuare că politicienii români pe care îi trimitem în Parlamentul European nu au nicio putere de negociere. Iar politicienii nu fac eforturi prea mari să schimbe această impresie greşită.

Constanţa Ţicu, producător legume: „Noi, românii nu avem absolut nimic și sunt acolo și nu fac nimic pentru noi, sunt supuși pentru așa ceva, n-avem ce face”.

Uniunea Europeană susţine agricultura din România cu sute de milioane de euro şi se fac foarte multe lucruri pentru evoluţia acestui domeniu. Dar între UE şi agricultorii din Piaţa Obor stă un strat gros de informaţii greşite, birocraţie şi, până la urmă, de nepăsare. Clasa politică poate să vină la piaţă să descopere cât de profund simt cetăţenii că sunt ignoraţi de politicieni şi cât de mult oamenii se bazează doar pe ei înşişi şi munca lor.

Constanţa Ţicu, producător legume: „În agricultură am îmbătrânit, dar asta-i viața. Dar nu ne lăsăm, că ăsta e venitul meu. Ăsta-i venitul meu, asta-i tot. Eu dacă nu muncesc, nu am pensie, nu am nimic. De exemplu, la agricultură nu se dau pensii, nu se dă nimic. Cu ce să trăiesc? Trebuie să muncesc...”