„Așa cum știe orice revoluționar, pentru a înlătura vechea ordine, nu este suficient doar să ridici taxele vamale. Trebuie, de asemenea, să preiei și să refaci instituțiile care controlează cultura. În America, asta înseamnă să smulgi controlul universităților din Ivy League, care joacă un rol disproporționat în formarea elitei (inclusiv a cabinetului domnului Trump). Planul MAGA de a transforma Ivy League ar putea avea consecințe teribile pentru învățământul superior, pentru inovație, pentru creșterea economică și chiar pentru identitatea Americii ca națiune. Și acest plan abia începe”, scrie The Economist.
Devenind un teritoriu progresist, universitățile americane i-au ostilizat, în ultimele de decenii, pe conservatorii din Partidul Republican. Totuși, în politica americană, exista un sprijin bipartizan pentru ideea că, prin acordul dintre universități și guvernul federal, contribuabilii finanțează cercetarea și oferă burse pentru studenții defavorizați, iar universitățile oferă, în schimb, inovare prin cercetare.
„Această înțelegere a fost sursa puterii militare, dar și a celei economice. (…) A făcut din America un magnet pentru oameni talentați și ambițioși din întreaga lume. Aceasta este înțelegerea esențială — nu reînvierea fabricilor de mașini în Rust Belt — care stă la baza prosperității Americii. Iar acum administrația Trump vrea să o distrugă”, afirmă publicația citată.
Administrația Trump s-a folosit de granturile federale pentru se răzbuna pe universități (rectorii Princeton și Cornell au criticat guvernul și au rămas fără finanțări de peste 1 miliard de dolari, fonduri anulate sau înghețate; studenții străini care au criticat intervenția Israelului în Gaza au fost arestați; vicepreședintele J.D. Vance, absolvent al Yale, a propus creșterea impozitelor pentru fondurile destinate dotării de la 1.4% la 35%).
Scopul atacurilor asupra universităților de top variază de la eradicarea „virusului mentalității woke” la combaterea antisemitismului, iar, până acum, instituțiile de învățământ au încercat să se ferească de mânia lui Trump, sperând că vor fi lăsate în pace. Unele dintre ele au încercat să câștige bunăvoința administrației luând anumite măsuri: Harvard își schimbă conducerea departamentului de studii despre Orientul Mijlociu, iar Columbia are al treilea președinte într-un singur an.
Rezistența la atacurile MAGA presupune curaj, iar sumele cumulate uriașe de care dispune Ivy League ar trebui să fie un motiv (fondul de dotare al Harvard este aproape la fel de mare ca fondul suveran al sultanatului Oman; Harvard primește anual peste 1 miliard de dolari în granturi. Bugetul anual al Columbia este de 6 miliarde de dolari; primește 1,3 miliarde în finanțare).
Finanțările din partea guvernului nu trebuie să facă universitățile dependente de administrație, existând riscul ca mediul acadamic să ajungă sub controlul guvernului. Universitățile nu trebuie să abdice de la principiul conform căruia ceea ce predau și proiectele de cercetare sunt strict decizia lor, cu riscul pierderii finanțării din partea guvernului.
„Acest principiu este unul dintre motivele pentru care America a devenit cea mai inovatoare economie din lume în ultimii 70 de ani, și de ce Rusia și China nu au reușit acest lucru. (…) Cercetarea liberă este una dintre pietrele de temelie ale libertății americane, alături de libertatea de a critica președintele fără teamă de represalii”, mai scrie The Economist.