Curtea Constituţională a respins cu unanimitate de voturi ca neîntemeiată sesizarea USR şi Forţa Dreptei în legătură cu legea de modificare a Codului penal privind sancţionarea protestelor. Prin urmare, actul normativ este constituţional. Parlamentarii USR și Forța Dreptei arată că reglementarea nu este justificată din perspectiva necesității majorării pedepselor, nu ține cont de tot ansamblul normativ al Codului penal și este redactată neclar."În esenţă, Curtea a reţinut că majorarea limitelor speciale ale pedepselor penale şi reglementarea unor forme agravate ale infracţiunilor este de competenţa exclusivă a legiuitorului, conform atribuţiei sale constituţionale prevăzute la art.61 alin.(1) din Constituţie, atribuţie pe care acesta o exercită în acord cu politica penală a statului. Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile Articolului unic pct.10 [cu referire la modificarea art.371 din Codul penal] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt clare, precise şi previzibile, nefiind contrare principiului securităţii juridice”, arată comunicatul de presă al CCR.
Pe 25 mai, parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au anunţat că au sesizat Curtea Constituţională pe legea Bode-Ciucă de modificare a Codului penal, "lege aprobată rapid pentru a-i descuraja pe români să protesteze faţă de dezastruosul guvern patronat de Klaus Iohannis (...) Este aberant să vii cu pedepse pentru tulburarea liniştii publice mai mari decât pentru uciderea din culpă”, au precizat la acel moment reprezentanţii celor două partide, transmite News.ro.
"Potrivit legii Bode-Ciucă, tulburarea ordinii şi liniştii publice ar urma să se pedepsească, în anumite condiţii (dacă persoana are, de exemplu, asupra sa «un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa»), cu închisoare cuprinsă între 1 an şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni, în timp ce pedeapsa prevăzută pentru ucidere din culpă este închisoarea de la 1 la 5 ani", susține USR.
Totodată, proiectul iniţiat de premier şi de ministrul de Interne nu cuprinde în expunerea de motive vreo justificare sau fundamentare din perspectiva necesităţii majorării pedepselor (studii, statistici care să evidenţieze necesitatea agravării regimului sancţionator)”, mai spune formațiunea.
"Domnii doctori în nimic Ciucă şi Bode le ştiu pe toate şi le-au rezolvat pe toate în ţara asta. Au rezolvat cu preţurile, cu inflaţia, au reuşit să ne ducă în Schengen şi le mai rămăsese ceva de făcut: să reformeze Codul penal. Ce se întâmplă când doctori în nimic, acuzaţi de plagiat, care fug de lege ca dracul de tămâie, ajung să legifereze şi să modifice Codul penal în România? Se ajunge la situaţii aberante: să propună o pedeapsă pentru tulburarea liniştii publice mai mare decât pentru uciderea din culpă. Numai statele autoritare, statele în care democraţia este grav afectată, au tendinţa să mărească pedepsele, uitând că nu majorarea pedepselor e atât de importantă, cât aducerea cu fermitate în faţa legii a celor care au greşit", declară Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.
Forţa Dreptei arată că, potrivit sesizării de neconstituţionalitate, reglementarea propusă nu a ţinut cont de întregul ansamblu normativ al Codului penal, astfel încât norma adoptată să aibă o integrare firească şi coerentă în raport cu alte infracţiuni mai grave.
"Înăsprirea unor reglementări nu a ţinut cont de faptul că s-ar putea ajunge la situaţia în care, într-un anumit context, infracţiunea de ucidere din culpă, faptă care are ca efect suprimarea vieţii unei persoane, să fie sancţionată cu o pedeapsă mai mică decât cea referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, ţinând cont de circumstanţele agravante pe care le introduce propunerea legislativă. Acest lucru este o încălcare evidentă a principiului proporţionalităţii sancţiunilor şi pedepselor consacrat de Constituţie şi o contradicţie în politica penală a statului român”, declară formaţiunea.Forţa Dreptei menţionează că, totodată, redactarea propusă dovedeşte carenţe din punctul de vedere al clarităţii şi preciziei normei penale de incriminare, fapt care permite o interpretare echivocă şi aplicarea sa în mod discreţionar şi abuziv.
"Acest lucru contravine bogatei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea legii, atribute fundamentale pentru respectarea principiului securităţii raporturilor juridice şi pentru garanţiile constituţionale împotriva arbitrariului. Mai mult decât atât, în expunerea de motive a proiectului votat nu este cuprinsă nicio justificare/fundamentare bazată pe studii sau statistici a formulei legislative propuse din perspectiva necesităţii măririi pedepselor, lucru care contravine normelor minimale de tehnică legislativă obligatoriu a fi respectate în activitatea de elaborare şi adoptare a actelor normative", precizează formaţiunea în comunicat.