Zeci de parlamentari iranieni au cerut, miercuri, revizuirea doctrinei nucleare a Iranului, care în prezent prevede folosirea energiei nucleare exclusiv în scop civil, demers ce survine în aşteptarea represaliilor israeliene după atacul iranian cu rachete desfăşurat săptămâna trecută, relatează agenţia EFE preluată de Agerpres.
Un grup de „39 de parlamentari au semnat o scrisoare trimisă Consiliului Suprem de Securitate Naţională, cu solicitarea de a fi reconsiderată doctrina de apărare a Republicii Iran”, a declarat agenţiei ISNA deputatul şi clericul Hasan Ali Akhlaghi-Amiri, unul dintre semnatari.
Aceştia motivează că decretul religios (fatwa) emis de liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care interzice fabricarea şi utilizarea armelor de distrugere în masă poate fi revizuit în funcţie de evoluţia condiţiilor geopolitice. Or, în opinia deputatului citat, o asemenea evoluţie are loc în prezent, întrucât „nicio organizaţie internaţională şi inclusiv Statele Unite şi ţările europene nu sunt capabile să controleze Israelul”.
Iranul a susţinut până în prezent că programul său nuclear este exclusiv civil şi a încheiat în anul 2015 cu statele occidentale un acord care a limitat atunci programul nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor economice internaţionale. Dar Statele Unite, sub conducerea fostului preşedinte Donald Trump, s-au retras în anul 2018 din acest acord şi au reimpus sancţiuni Iranului.
În replică, Iranul a intensificat îmbogăţirea uraniului până la 60%, deja aproape de nivelul de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe atomice. Totuşi, armata iraniană nu dispune încă de arme nucleare, în timp ce Israelul nu recunoaşte public că deţine astfel de arme.
Ca represalii faţă de campania militară israeliană contra grupării libaneze pro-iraniene Hezbollah şi faţă de uciderea în serie a comandanţilor acestei formaţiuni şi ai grupării islamiste palestiniene Hamas, Iranul a lansat marţea trecută o salvă de circa 200 de rachete balistice către Israel, majoritatea fiind interceptate de sistemele antiaeriene israeliene şi de cele de pe navele americane de război, dar altele au lovit baze militare israeliene, fără însă a distruge avioane sau infrastructuri esenţiale, potrivit armatei israeliene.
Aceasta din urmă a ameninţat cu un răspuns „semnificativ”, dar nu a oferit niciun detaliu despre intenţiile sale concrete. Preşedintele american Joe Biden, a cărui vicepreşedintă democrată Kamala Harris se află în campanie pentru alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, a cerut Israelului să nu lovească instalaţiile petroliere iraniene, acţiune care ar creşte preţul petrolului, afectând SUA chiar înaintea alegerilor. De partea sa, candidatul republican Donald Trump a sugerat Israelului să lovească instalaţiile nucleare iraniene.