Şeful de Stat Major al armatei germane, Carsten Breuer, avertizează că NATO ar trebui să fie pregătită pentru un posibil atac rusesc în doar patru ani. Într-un interviu pentru BBC, el susține că „trebuie să facem tot ce e necesar pentru a descuraja acest lucru”, însă atrage atenția că în realitate „e vorba de cât de mult timp ne dă Putin să fim pregătiți” de război.

Armata germană, Bundeswehr, a primit recent undă verde pentru o creștere masivă a investițiilor, după ce parlamentul de la Berlin a votat exceptarea cheltuielilor de apărare de la limita datoriei publice.

Generalul suprem al țării a declarat pentru BBC că este nevoie urgentă de acest impuls financiar, deoarece crede că agresiunea rusă nu se va opri la Ucraina.

„Suntem amenințați de Rusia. Suntem amenințați de Putin. Trebuie să facem tot ce este necesar pentru a descuraja acest lucru”, spune generalul Carsten Breuer.

El avertizează că NATO ar trebui să fie pregătită pentru un posibil atac rusesc în doar patru ani.

„Nu este vorba despre cât timp am eu nevoie, este vorba mult mai mult despre cât timp ne dă Putin să fim pregătiți”, spune tranșant șeful Apărării. „Și cu cât suntem pregătiți mai repede, cu atât mai bine”, adaugă el.

Invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina a schimbat profund modul de gândire în Germania. Timp de zeci de ani, oamenii de aici au fost crescuți cu mentalitatea de a respinge puterea militară, fiind foarte conștienți de rolul trecut al Germaniei de agresor în Europa.

„Noi am declanșat două războaie mondiale. Chiar dacă au trecut 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ideea că germanii ar trebui să stea departe de conflicte este încă foarte prezentă în ADN-ul multor oameni”, explică Markus Ziener, de la German Marshall Fund din Berlin.

Unii rămân circumspecți față de orice ar putea fi văzut ca militarism chiar și acum, iar forțele armate au fost subfinanțate în mod cronic.

„Există voci care avertizează: „Suntem într-adevăr pe drumul cel bun? Este percepția noastră asupra amenințării corectă?”, adaugă Ziener.

Când vine vorba de Rusia, Germania a avut o abordare specifică. În timp ce țări precum Polonia și statele baltice se fereau să se apropie prea mult de Moscova și își creșteau propriile cheltuieli pentru apărare, Berlinul, sub conducerea fostului cancelar Angela Merkel, credea în afaceri.

Germania și-a imaginat că poate să democratizeze Rusia prin întrepătrunderea economiei sale cu cea rusă. Dar Moscova a luat banii și a invadat Ucraina oricum.

Astfel, în februarie 2022, un cancelar surprins, Olaf Scholz, a anunțat o schimbare privind prioritățile naționale - „Zeitenwende”. Atunci, acesta a pregătit o sumă uriașă de 100 de miliarde de euro pentru a stimula armata țării și a ține în frâu „bătăușii ca Putin”.

Însă generalul Breuer spune că nu a fost suficient. „Am umplut un pic gropile. Dar este foarte rău”, spune el. 

Prin comparație, el evidențiază cheltuielile mari ale Rusiei pentru arme și echipamente, atât pentru stocuri, cât și pentru linia frontului din Ucraina. Dar și războiul hibrid al Rusiei: de la atacuri cibernetice la sabotaj, precum și drone neidentificate deasupra siturilor militare germane.

Iar combinația devine și mai periculoasă dacă adăugăm retorica agresivă a lui Putin, susține Breuer.

„Spre deosebire de lumea occidentală, Rusia nu gândește în mod secvențial. Nu este vorba despre timp de pace și război, ci despre o acțiune continuă: să începem cu hibrid, apoi să escaladăm, apoi să revenim. Acest lucru mă face să cred că ne confruntăm cu o amenințare reală”, mai spune Breuer, avertizând că Germania trebuie să acționeze rapid.

Evaluarea dură a șefului Apărării cu privire la starea actuală a forțelor sale este în concordanță cu un raport recent transmis către parlament, în care Bundeswehr a concluzionat că are „prea puțin din toate”.

Autoarea raportului, comisarul pentru forțele armate Eva Hogl, a dezvăluit carențe grave, de la muniția pentru soldați, până la cazărmi dărăpănate. Ea a estimat bugetul numai pentru lucrările de renovare la aproximativ 67 de miliarde de euro.

Eliminarea plafonului pentru datoria publică va permite armatei să se împrumute, teoretic fără limită, și îi va oferi acces la o „linie constantă” de finanțare pentru a începe să abordeze această problemă, spune generalul Breuer. 

Mișcarea istorică a fost făcută de succesorul lui Scholz, Friedrich Merz, care a înaintat propunerea parlamentului chiar înainte ca acesta să fie dizolvat în urma alegerilor din februarie.

Cu toate acestea, „schimbarea” pe care Germania a început-o în 2022 a luat o nouă amploare în acest an.

Un sondaj YouGov recent a arătat că 79% dintre germani încă îl consideră pe Vladimir Putin „foarte” sau „destul” de periculos pentru pacea și securitatea europeană. În prezent, 74% au spus același lucru despre Donald Trump.

Sondajul a fost realizat după discursul de la Munchen al vicepreședintelui american JD Vance, în care acesta a criticat Europa și valorile sale.

„Acesta a fost un semnal clar că ceva fundamental s-a schimbat în Statele Unite”, spune Markus Ziener.

„Nu știm încotro se îndreaptă SUA, dar știm că ideea că ne putem baza 100% pe protecția americană atunci când vine vorba de securitatea noastră nu mai e valabilă, această încredere a dispărut acum”, adaugă el.

În Berlin, prudența tradițională a germanilor față de toate lucrurile militare pare să dispară rapid, concluzionează BBC. 

Charlotte Kreft, în vârstă de 18 ani, spune că propriile sale opinii pacifiste s-au schimbat.

„Pentru o perioadă foarte lungă de timp, am crezut că singura modalitate de a compensa atrocitățile pe care le-am comis în cel de-al Doilea Război Mondial era să ne asigurăm că nu se mai întâmplă niciodată și am crezut că trebuie să ne demilitarizăm”, explică Charlotte.

„Dar acum suntem într-o situație în care trebuie să luptăm pentru valorile noastre, pentru democrație și libertate. Trebuie să ne adaptăm”, adaugă ea.

„Există o mulțime de germani care încă se simt ciudat în legătură cu investițiile mari în armata noastră”, este de acord Ludwig Stein. „Dar cred că, având în vedere lucrurile care s-au întâmplat în ultimii ani, nu există nicio altă opțiune reală”, mai spune el.

Sophie, o tânără mamă, crede că investiția în apărare este acum „necesară în lumea în care trăim”. Dar Germania are nevoie atât de trupe, cât și de tancuri, iar ea nu este încântată că propriul ei fiu ar putea fi înrolat.

Bundeswehr are un singur centru permanent de primire, o mică unitate situată între o farmacie și un magazin de pantofi, lângă gara Friedrichstrasse din Berlin.

Cu manechine îmbrăcate în camuflaj în vitrină și sloganuri precum „cool and spicy”, centrul își propune să atragă bărbați și femei în serviciul militar, dar primește doar câteva cereri în fiecare zi.

Germania a ratat deja obiectivul de a-și mări rândurile cu 20.000 de soldați, până la 203.000, și de a reduce media de vârstă de la 34 de ani.

Dar ambițiile generalului Breuer sunt mult mai mari. El a declarat că Germania are nevoie de încă 100.000 de soldați pentru a se apăra și a apăra flancul estic al NATO în mod adecvat - un total de 460.000, inclusiv rezervele. Prin urmare, el insistă că o revenire la serviciul militar este „absolut” necesară.

„Nu veți obține acești 100.000 fără o metodă de recrutare”, a spus generalul.

„Nu trebuie să stabilim acum în ce mod se va întâmpla asta. Pentru mine este important doar să aducem soldații”, adaugă el. 

Această dezbatere abia a început, scrie BBC.

Generalul Breuer își dorește „schimbarea” Germaniei mai departe și mai repede. Acestuia îi place să viziteze primăriile regionale și să provoace publicul cu o întrebare: „Sunteți pregătiți pentru război?”

Într-o zi, o femeie l-a acuzat că a speriat-o. „I-am spus: 'Nu eu te sperii, ci celălalt tip!'”, își amintește el replica sa. Se referea la Vladimir Putin.

În opinia generalului, dubla alarmă de „trezire” - amenințarea Rusiei și izolarea și dezangajarea Statelor Unite - sună acum puternic pentru Germania și nu poate fi ignorată.

„Acum este de înțeles pentru fiecare dintre noi că trebuie să ne schimbăm”, conchide el.