Surse apropiate de Kremlin au dat de înțeles că invazia Ucrainei – sau „operațiunea militară specială”, cum o numesc oficialii ruși – se apropie inevitabil de sfârșit, întrucât resursele necesare pentru continuarea acțiunilor ofensive sunt pe terminate, potrivit centrului de cercetare și analiză Jamestown Fondation din Washington DC.
Încă de la finalul anului 2024, presa pro-Kremlin din Rusia a promovat tot mai mult ideea că sfârșitul războiului din Ucraina este iminent și inevitabil.
Canalul rusesc de Telegram Nezîgar, care este asociat cu administrația prezidențială a Rusiei, a susținut în luna decembrie că „majoritatea societății o să vadă încheierea operațiunii militare speciale ca pe o victorie a Rusiei”, în timp ce „patrioții nemulțumiți” vor fi marginalizați.
Autorii canalului au spus că oficialii de la Kremlin au fost instruiți să se pregătească de finalul operațiunii și să prezinte într-o lumină pozitivă rezultatul.
„Spațiul informațional este sub control” și societatea „va accepta victoria indiferent de rezultatul care îi este prezentat”, au mai spus autorii canalului rusesc de Telegram.
O sursă rusească (VChK-OGPU) recunoscută pentru informațiile pe care le dezvăluie despre „secretele birocraților, oligarhilor, gangsterilor și forțelor de securitate” a avertizat la finalul lunii ianuarie pe Telegram că dacă războiul nu se va încheia în curând, „până în 2026, situația economică a Rusiei va scăpa de sub control”.
Printre motivele invocate se numără și „colapsul catastrofal al valorii activelor bancare, care servesc ca garanții pentru depunători”, precizând că „pierderile continuă să crească”. O altă lovitură grea pentru sectorul bancar ar putea veni de la numărul tot mai mare de împrumuturi și credite ipotecare pe care oamenii nu le mai pot plăti.
„Oamenii din zonele rurale s-au săturat de notificările de deces” pe care le-au tot primit în ultimii trei ani și vor ca războiul să se încheie cât mai repede, potrivit canalului rusesc Negîzar.
Aceste noi dinamici dezvăluie nevoia Kremlinului de a opri, măcar temporar, etapa activă a războiului din Ucraina. Armata rusă nu are destule forțe ca să mai cucerească și alte orașe ucrainene importante, potrivit autorilor analizei.
Mai mulți jurnaliști independenți au dezvăluit că numărul de tancuri sovietice și rusești vechi din rezerva Rusiei s-a înjumătățit de la începutul războiului și până la finalul anului trecut, atunci când mai erau cel mult 500 de tancuri în condiție relativ bună.
Cercetătorii estimează că tancurile disponibile pentru restaurare și reparații se vor epuiza până la finalul anului 2025.
Până și dorința oamenilor de a se alătura voluntar armatei ruse a scăzut drastic. Doar 40 de persoane pe zi mai semnează, în medie, contracte cu Ministerul rus al Apărării în centrele de recrutare de la Moscova. Acest număr era de trei ori mai mare la finalul verii și în toamna anului 2024.
Jurnaliștii au raportat o creștere a numărului de luptători străini din China și țări africane care merg pe front, în special pentru bani și experiență de luptă, în timp ce cei mai mulți ruși care mai sunt încă dispuși să meargă pe front sunt cei implicați în procese penale și administrative.
Folosirea mercenarilor îi permite Moscovei să evite o a doua etapă de mobilizare a populației, însă moralul și dificultățile de integrare în armata rusă a luptătorilor străini ar putea afecta eficiența operațiunilor militare, așa cum s-a constatat în cazul trupelor nord-coreene trimise să lupte în regiunea Kursk.
Un obstacol mare în calea încheierii războiului ar putea fi forțele din Rusia care beneficiază direct de pe urma sa. În jur de 40% din oligarhii ruși se află în această situație, după ce sursele lor primare de venit au devenit absorbția activelor străine și producția de bunuri și servicii care au luat locul importurilor, potrivit unor jurnaliști ruși independenți.
O mare parte a elitei ruse s-ar putea opune încheierii războiului din cauza incapacității de a menține același nivel al veniturilor și din cauza dificultăților pe care le presupune tranziția de la o economie de război la una de pace.
În lipsa unui inamic extern, regimul de la Kremlin s-ar putea să fie forțat să caute noi „inamici interni” și să își intensifice activitățile de represiune, dacă negocierile de pace vor declanșa o criză economică.
Nu este, însă, exclus ca și după o nouă rundă de politici represive, Putin să decidă că are nevoie de un nou tip de amenințare externă pentru a distrage atenția societății de la problemele interne tot mai mari.