Institutul Cultural Român deţine 18 reprezentanţe în străinătate. Pentru opt dintre acestea, statul plăteşte lunar o chirie totală de aproape 90.000 de euro, alte 8 sunt proprietate a misiunii României, sediul ICR Londra este concesionat, iar cel al ICR Chişinău este acordat pe bază de reciprocitate, potrivit unui răspuns al Ministerului de Externe, care are în subordine administrativă ICR. News.ro scrie că în cazul a şase misiuni ICR nu sunt închiriate locuinţe pentru personal, în timp ce pentru celelalte sunt inchiriate în principal pentru directori şi directori adjuncţi, dar sunt situaţii în care referenţii, ”intendent-şofer” sau persoana angajată ca ”secretar - contabilitate” beneficiază de imobile închiriate. Preşedintele Institutului Cultural Român Liviu Jicman a precizat că personalul reprezentanţelor ICR în străinătate nu se află în relaţie contractuală cu centrala, dar că, în limita prerogativelor legale, a acţionat ”astfel încât fiecare reprezentanţă ICR să fie funcţională şi nu cu lacătul pe uşă sau funcţionând la nivel de avarie cu câte un singur angajat”.

România are în proprietate sediile ICR de la Bruxelles, Istanbul, New York, Paris, Praga, Roma, Varşovia şi Veneţia.

La ICR Beijing, Budapesta, Lisabona, New York, Praga şi Roma, nu sunt închiriate locuinţe pentru personalul misiunii. Sediul ICR Bruxelles este proprietate a misiunii. Pentru locuinţa directorului, chiria este de 1.900 de euro. Şi directorul adjunct şi un referent au închiriate locuinţe.  

La ICR Chişinău, sediul este alocat pe bază de reciprocitate, însă directorul adjunct şi trei referenţi locuiesc cu chirie, sumele achitate fiind de 1.690 de euro pentru directorul adjunct şi de 500, 750 şi 1.200 de euro pentru referenţi. Şi sediul ICR din Istanbul aparţine statului român, dar locuinţa directorului este închiriată pentru 1.366 de euro. 

Sediul ICR din Londra este concesionat, iar chiria de peste 6.000 de lire sterline achitată în mandatul Catincăi Nistor pentru locuinţa acesteia a generat numeroase controverse. Conform precizărilor MAE, suma totală s-a ridicat la aproape 40.000 de lire sterline.

La Madrid, sunt plătite chiriile pentru două locuinţe destinate referenţilor, sumele fiind de peste 1.000 de euro.La Paris, sediul este proprietate a statului român, iar locuinţa directorului ICR este închiriată pentru 3.300 de euro. La ICR Paris, sunt achitate chirii şi pentru directorul adjunct (2.670 de euro) şi pentru doi referenţi (3.700 de euro şi 783 de euro). 

Directorul ICR Stockholm stă într-o locuinţă închiriată cu 2.699 de euro, iar locuinţa pentru intendent-şofer este închiriată cu 1.676 de euro. Locuinţa directorului de la Tel Aviv este închiriată cu 5.234 de euro. Mai beneficiază de locuinţe închiriate doi referenţi (2.178 şi 1.839 de euro).

De asemenea, este închiriată locuinţă şi pentru ”secretar - contabilitate”, pentru suma de 2.263 de euro. Locuinţa directorului ICR Varşovia este închiriată cu 1.694 de euro, cea a directorului ICR Viena este 2.016 euro, iar pentru referentul de la ICR Veneţia - 1.399 de euro. 

După ce în spaţiul public au apărut informaţii privind suma plătită pentru locuinţa închiriată de directorul ICR Londra de la acea vreme, Catinca Nistor, Bogdan Aurescu a dispus verificarea de urgenţă a modalităţii de închiriere a reşedinţei. 

MAE a precizat că din data de 10 noiembrie 2022 a dispus rezilierea contractului de închiriere a apartamentului cu statut de reşedinţă a directorului ICR Londra, Catinca Nistor. Din 15 mai 2023, aceasta şi-a încheiat mandatul la conducerea ICR Londra. Propunerea de revocare a fost înaintată în martie de directorul Institutului Cultural Român, Liviu Jicman. 

„La data de 6 ianuarie 2023, ICR Londra a transmis notificarea de reziliere a contractului locuinţei închiriate, situate la adresa Egerton Gardens 9, etaj 3, SW3 2BP, Londra. În urma rezilierii contractului, reşedinţa directorului ICR Londra a fost stabilită în imobilul Belgrave Square 1, unde aceasta s-a şi mutat efectiv. Conform clauzelor acestuia, contractul de închiriere poate înceta efectiv după rezilierea sa, care a fost deja notificată, după cum am arătat mai sus, la sfârşitul primelor 12 luni de la intrarea sa în vigoare, fără cheltuieli suplimentare”, a precizat la acel moment MAE.

Potrivit acestuia, până la încetarea efectivă a contractului de închiriere, spaţiul urma să fie utilizat pentru cazarea temporară a persoanelor care desfăşoară activităţi cu caracter cultural, conform programelor şi proiectelor culturale aprobate ale ICR Londra. Derularea, modificarea şi rezilierea efectivă a contractului de închiriere aparţin în exclusivitate ICR Londra şi directorului acestuia, care are obligaţia punerii în aplicare a dispoziţiilor Centralei MAE.

„Valoarea achitată pentru reşedinţa doamnei Catinca Nistor, director ICR Londra, a fost de 38.870 de lire sterline. Totodată, menţionez că nu este necesară achitarea de despăgubiri”, conform răspunsului MAE semnat de fotul ministru Bogdan Aurescu. 

Potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile administrative ale institutelor culturale româneşti din străinătate sunt finanţate de la bugetul de stat printr-un capitol distinct cuprins în bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

De asemenea, art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 492/2004 privind organizarea şi funcţionarea institutelor culturale româneşti din străinătate prin reorganizarea centrelor culturale din străinătate, precum şi înfiinţarea unor institute prevede că cheltuielile curente şi de capital necesare funcţionării institutelor sunt asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit art. 59 alin. (3), din Legea nr. 495 din 12 noiembrie 2004 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, personalului trimis în misiune permanentă în străinătate şi membrilor de familie ai acestuia li se asigură spaţii de locuit, potrivit funcţiei îndeplinite, ţinând seama de specificul activităţii, cu suportarea chiriei şi a cheltuielilor de întreţinere de către unităţile trimiţătoare. 

MAE nu caută şi nu alege spaţiul care să fie reşedinţă pentru directorul ICR Londra. Identificarea locuinţei este aprobată de o comisie desemnată la nivelul fiecărui institut cultural românesc din străinătate de către directori.

„Aprecierea cu privire la oportunitatea, dimensiunea şi decenţa spaţiului ales ca reşedinţă aparţine în exclusivitate directorului ICR Londra, acesta exercitând calitatea de ordonator principal de credite pentru activităţile şi funcţionarea Institutului. Decizia cu privire la alegerea unui spaţiu cu scop de reşedinţă a directorilor ICR nu implică în nicio etapă conducerea MAE; evaluarea şi identificarea acestor spaţii aparţine unor comisii desemnate la nivelul fiecărui institut cultural românesc din străinătate de către directorii institutelor, verificarea îndeplinirii procedurii legale revenind structurilor de specialitate din MAE”, preciza diplomația română.

Conform legii, „activitatea externă a Institutului se desfăşoară şi prin institute culturale româneşti din străinătate, care îşi menţin subordonarea administrativă faţă de Ministerul Afacerilor Externe. În susţinerea activităţii externe a Institutului, prin intermediul institutelor culturale româneşti din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe asigură cuprinderea în bugetul de stat a fondurilor necesare funcţionării administrative a acestor institute”, a precizat, la solicitarea News.ro, Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român. 

„Competenţa noastră instituţională priveşte activitatea culturală a reprezentanţelor, programele organizate de ICR. Personalul reprezentanţelor ICR în străinătate nu se află în relaţie contractuală cu centrala ICR, dar de la momentul la care am preluat mandatul de preşedinte al ICR, am acţionat conform prerogativelor prevăzute de lege pentru funcţia pe care o exercit, astfel încât fiecare reprezentanţă ICR să fie funcţională şi nu cu lacătul pe uşă sau funcţionând la nivel de avarie cu câte un singur angajat. Cu sprijinul Senatului României în ceea ce priveşte funcţiile de conducere, respectiv al Ministerului Afacerilor Externe şi cu concursul Ministerului Culturii şi al Academiei Române, în prezent toate reprezentanţele ICR sunt active, chiar dacă schemele de personal prevăzute de lege sunt încă incomplet ocupate”, a mai subliniat Jicman.