Cu patru decenii în urmă, Statele Unite au adus rachete de croazieră și rachete balistice nucleare Pershing II în Europa ca să contracareze rachetele sovietice SS-20 - o decizie care i-a pus pe jar pe ruși în timpul Războiului Rece, dar a dus, doar câțiva ani mai târziu, la un acord istoric de dezarmare, potrivit Reuters. Acum, amenințările nucleare cu care se confruntă ambele părți au declanșat o nouă cursă a înarmării, care, de această dată, include și China.
În 1987, liderul sovietic Mihail Gorbaciov și președintele american Ronald Reagan au fost de acord să renunțe la toate armele nucleare și convenționale cu rază scurtă și medie de acțiune lansate de la sol - cele cu rază de acțiune între 500 și 5.500 de kilometri.
Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acțiune (INF) a rezistat până în 2019, atunci când Donald Trump a anulat înțelegerea pe motiv că Rusia nu a respectat termenii acordului. Urmările periculoase ale deciziei lui Trump se văd abia acum, când ambele părți plănuiesc să introducă noi arme.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat pe 28 iunie că Rusia va începe din nou să producă rachete cu rază scurtă și medie de acțiune lansate de la sol - ceva ce Occidentul crede că rușii au început de mult să facă - și va decide unde să le desfășoare, dacă va fi nevoie.
Experții în securitate avertizează că aceste rachete, ca multe alte sisteme rusești, vor avea capacitatea de a fi înarmate cu focoase convenționale sau nucleare.
De partea cealaltă, SUA au anunțat pe 10 iulie că vor trimite rachete SM-6 și Tomahawk și rachete hipersonice noi în Germania, începând din 2026.
„Realitatea este că atât Rusia, cât și SUA fac pași despre care ele cred că le vor spori securitatea, indiferent dacă este sau nu în detrimentul celeilalte părți”, a spus Jon Wolfsthal, directorul de risc global al Federației cercetătorilor americani.
„Și, ca rezultat, fiecare mișcare pe care SUA sau Rusia o fac pune presiune pe adversar să răspundă într-un fel, politic sau militar. Asta este definiția unei curse a înarmării.”
Planurile pentru desfășurarea de rachete creează „mai multe scenarii pentru o confruntare militară directă între Rusia și statele NATO” pentru care toate părțile trebuie să se pregătească, potrivit lui Andrei Baklițki, cercetător principal al Institutului Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare.
În teorie, printre aceste scenarii se numără un posibil atac rusesc asupra unei baze din Polonia unde sunt depozitate armele occidentale destinate Ucrainei sau un atac american asupra unui radar rusesc sau un post de comandă și control.
Baklițki a precizat că Rusia și America au capacitatea de a lansa atacuri una asupra celeilalte folosind rachete lansate din avioane și nave militare, dar dacă ar avea și arme lansate de la sol, ar avea mai multe opțiuni să atace și să reziste atacului cu care va răspunde inamicul.
„Singura mea îngrijorare legată de desfășurarea acestor sisteme este că s-ar putea să nu sporească capacitatea noastră militară, dar este aproape sigur că va spori riscul unei crize care se intensifică și scapă de sub control”, a spus Wolfsthal.
„Din perspectiva Rusiei, dacă desfășori astfel de arme în Europa, ele pot genera efecte strategice - pentru centrele de comandă rusești, centrele politice din Rusia, baze aeriene și aerodromuri unde sunt plasate bombardierele strategice”, a explicat Ulrich Kuehn, specialist în controlul armelor de la Institutul de Cercetarea pentru Pace și Politica de Securitate din Hamburg.
Rusia ar putea răspunde prin desfășurarea de rachete strategice care sunt îndreptate înspre teritoriul continental al Statelor Unite.
Dacă se declanșează o nouă cursă a înarmării, China ar putea reacționa printr-o accelerare a producției de rachete.
Forțele de rachete ale Chinei au 2.300 de rachete cu rază de acțiune între 300 și 3.000 de kilometri și alte 500 care pot lovi ținte aflate între 3.000 și 5.500 de kilometri depărtare.
„Aceasta nu va fi o cursă a înarmării în doi, între Rusia și SUA și aliații săi, ci va fi una mult mai complexă”, a spus Kuehn.
Toți cei trei experți au spus că sunt șanse mici ca Rusia și SUA să ajungă la un acord precum cel semnat de Reagan și Gorbaciov.
„Chiar dacă Rusia și SUA ar fi de complet de acord că 'toată această treabă nu ajută pe nimeni, hai să revenim la acordul INF', SUA nu ar putea să facă asta din cauza Chinei, pentru că au nevoie de acele sisteme pentru a răspunde capacităților chineze”, a spus Baklițki.
Cel mai probabil, „vom continua să adunăm acele sisteme și să le țintim unii asupra celorlalți. Așa că nu pare că vom avea o perioadă prea frumoasă în fața noastră”.