Declarațiile făcute de Vladimir Putin în timpul unei întâlniri cu militarii Marinei pun la îndoială fezabilitatea negocierilor cu acesta, din cauza îngrijorărilor legitime cu privire la independența sa. Putin a propus discutarea introducerii unei guvernări temporare în Ucraina sub auspiciile ONU și ale mai multor țări pentru a facilita alegerile.

„Am subliniat anterior că Washingtonul apreciază și înțelege greșit motivațiile și percepția realității pe care o are conducerea rusă. Credem că, în prezent, Putin se află sub influența semnificativă a cercului său interior, în special a așa-numiților „șoimi”, care îi modelează viziunea asupra lumii și evaluarea realității”, scrie Robert Lansing Institute.

„Am descoperit o înregistrare video de arhivă dintr-o emisiune a televiziunii ruse de la începutul anilor 2000, în care Putin se pronunță împotriva anexării Crimeei, avertizând că aceasta ar declanșa dispute privind frontierele în spațiul post-sovietic, unde Rusia are 400 de teritorii contestate. La acea vreme, el a respins ambițiile imperiale ale Rusiei. Raționamentul său de atunci părea logic și convingător”, mai continuă raționamentul cei de la IRL.

Institutul ajunge să se între astfel dacă nu cumva schimbările legate de vârstă au dus la o schimbare atât de drastică a poziției sale. Raționamentul merge chiar mai departe – „pe lângă schimbările fiziologice notabile, această transformare radicală a judecății și ideologiei poate indica faptul că Putin a fost supus unei influențe externe substanțiale. Ca urmare a scăderii ratei sale de aprobare, este plauzibil ca acesta să fi devenit dependent de facțiunea „șoimilor”, care îmbrățișează teoriile conspirației și narațiunile comploturilor geopolitice”.

„În prezent, nu atribuim starea de spirit a lui Putin efectelor medicației, care a fost evidentă în perioada 2021-2022 din cauza unor condiții grave de sănătate. În schimb, o criză legată de vârstă, frustrarea și dependența tot mai mare de cercul său interior pot explica comportamentul său actual. De asemenea, nu excludem faptul că recentele declarații ale lui Putin pot fi o reacție la remarca președintelui ucrainean care face aluzie la speranța sa de viață”.

O evoluție cheie care trebuie remarcată este reapariția unor figuri radicale precum Vladislav Surkov în mass-media rusă. Surkov a jucat un rol principal în anexarea Crimeei și în operațiunea militară din Donbas în 2014. Revenirea sa sugerează că partizanii liniei dure își recapătă influența asupra procesului decizional în Rusia și în cadrul Kremlinului.

„Analiza declarațiilor recente ale lui Putin ridică și mai multe îndoieli cu privire la faptul că acesta își exprimă propriile gânduri”, continuă IRL. În ultimul timp, acesta a dat dovadă de o neînțelegere fundamentală a structurii de guvernare a Ucrainei. De exemplu, afirmația sa că o schimbare de guvern prin alegeri prezidențiale ar legitima procesul de negociere reflectă o presupunere bazată pe sistemul politic al Rusiei, în care președintele numește guvernul. Totuși, acest lucru ignoră realitatea din Ucraina, unde guvernul este numit de parlament.

Kremlinul nu ia în considerare faptul că deciziile percepute ca nelegitime în conformitate cu legislația ucraineană ar putea fi contestate și anulate.

„În aceste condiții, ne îndoim că administrația Trump ar putea realiza progrese semnificative în negocierile de pace cu Rusia, unde principalul factor de decizie pare să fie sub o influență semnificativă și, în mod evident, nu are o evaluare clară și rațională a situației„, concluzionează Institutul.