Motivele pentru care președintele american Donald Trump își dorește să controleze Canalul Panama se găsesc la ambele capete ale căii navigabile ce face legătura între Oceanul Pacific și Atlantic. Terminalele sunt operate de o corporație din Hong Kong și reprezintă miezul problemei pentru noua administrație de la Casa Albă, care vede infrastructura chinezească construită în jurul canalului în ultimele trei decenii drept o amenințare la adresa securității naționale, relatează The Wall Street Journal.

În fiecare zi, zeci de nave de transport trec pe lângă macaralele albastre dintr-un port de la intrarea în Oceanul Pacific, cu profilul clădirilor din Panama City vizibil la orizont. Opt ore mai târziu, navele trec prin dreptul unui alt terminal plin de containere în timp ce ies din canal și intră în Oceanul Atlantic. Ambele porturi sunt operate de conglomeratul Hutchinson Whampoa din Hong Kong.

„În realitate, o putere străină are capacitatea, prin intermediul companiilor lor, despre care știm că nu sunt independente, să blocheze canalul în cazul unui conflict”, a spus fostul senatorul Marco Rubio și actual secretar de stat.

Mai există și alte proiecte susținute de China în Panama care includ un pod-canal, o nouă linie de metrou, un terminal pentru nave de croazieră, un centru de conferințe și un parc eolian.

Administrația Trump susține că toate aceste proiecte încalcă tratatele SUA-Panama conform cărora, după ce canalul construit de America a fost cedat statului Panama în 1999, acesta trebuia să rămână neutru.

Trump nu a respins posibilitatea de a folosi forța militară ca să preia controlul direct asupra canalului.

Oficialii panamezi și câțiva foști oficiali militari americani au spus că instalațiile chinezești nu reprezintă un pericol militar, nu încalcă neutralitatea canalului și nici măcar nu arată că Panama trece sub influența Beijingului.

Această mică țară din America Centrală iubește baseball-ul, folosește dolarul american ca monedă națională și este națiunea cea mai pro-Washington din regiune.

„Nimeni care știe ceva despre tehnologiile sau tacticile militare nu ar vedea porturile de mărfuri din jurul lumii drept o amenințare pentru securitatea națională”, a spus Joe Reeder, un fost oficial din armata americană care lucrează acum în consiliul consultativ internațional al Canalului Panama.

„Nimic din ce face China nu este pur comercial, dar Panama este aproape și o știm bine. Dacă China ar căuta să câștige un avantaj militar acolo, noi am putea să acționăm rapid și decisiv”, a spus și Wesley Clark, general american în retragere și fost comandant NATO.

Clark și autoritățile locale au spus că o idee mai bună este să convingă companiile americane să investească în Panama. Hutchison – o companie privată controlată de familia investitorului miliardar Li Ka-shing – a oferit mai mult decât Mitsubishi din Japonia și Bechtel din SUA pentru câștigarea dreptului de a administra porturile în 1996.

Însă nu doar Trump s-a arătat îngrijorat de situația din Panama. Republicanii l-au criticat pe președintele Jimmy Carter pentru că a renunțat la un activ strategic prin semnarea tratatului din 1977. Când Hutchison a preluat operațiunile, secretarul apărării din vremea lui Reagan, Caspar Weinberger, a spus că China ar putea câștiga „o platformă de informații extrem de importantă”.

Fosta șefă a Comandamentului de Sud al Statelor Unite, gen. Laura Richardson, a spus în 2023 că există cinci întreprinderi chinezești deținute de stat care operează de-a lungul Canalului Panama și care ar putea să utilizeze instalațiile în scop militar.

În jur de 4% din comerțul global trece prin Canalul Panama. Peste 70% din trafic îl reprezintă petrolierele americane care transportă combustibil înspre sau dinspre zona Pacificului, în timp ce vasele încărcate cu sparanghel peruvian, vin chilian și banane ecuadoriene trec pe aici în drum spre Coasta de Est a Statelor Unite.

Panama a investit peste 5 miliarde de dolari ca să extindă căile navigabile și să permită unor nave mai mari să utilizeze Canalul Panama, despre care experții spun că este o excepție pozitivă într-o regiune cunoscută pentru corupție.

Cu toate că investițiile chineze le-au depășit pe cele ale Statelor Unite în alte părți din America Latină, unde China a devenit forța economică dominantă, SUA a rămas principalul investitor partener comercial în Panama.

În timp ce SUA au investit aproape 13 miliarde de dolari în 2023 în Panama, investițiile Chinei s-au ridicat la doar 515 milioane de dolari. Navele militare chineze nu au mai trecut prin Canalul Panama de aproape un deceniu.

Trump a acuzat Panama că percepe taxe exorbitante de la navele americane, cu toate că tarifele sunt determinate de mărimea, tipul și marfa vaselor și ajung în medie la 750.000 de dolari pentru o traversare a canalului.

Navele marinei americane au prioritate când trec prin Canalul Panama, în timp ce vasele comerciale trebuie să aștepte uneori chiar și 10 zile înainte să poată traversa.

„China nu are nicio implicare de vreun fel în operațiunile noastre”, a spus administratorul canalului, Ricaurte Vasquez. „Nu putem discrimina împotriva chinezilor sau a americanilor sau o oricui altcuiva.”

Panama este vulnerabilă în fața presiunii puse de Trump tocmai din cauza legăturilor apropiate cu SUA. Statul nu are o bancă centrală și nici armată proprie.

America a intervenit militar în Panama – cel mai recent, în 1989, atunci când trupele au invadat țara ca să îl răstoarne de la putere pe dictatorul Manuel Noriega.

Conform tratatului de neutralitate, SUA au dreptul de a acționa dacă există traversarea pașnică a navelor prin Canalul Panama este amenințată.

O preluare militară a canalului în prezent ar fi ilegală, ar declanșa proteste furioase în America Latină și ar necesita ocuparea țării de către trupe americane, potrivit fostului șef al Comandamentului de Sud, gen. Barry McCaffrey.

„Am arăta de parcă ar fi anii '1850. Dacă ești o putere străină ilegală, cum am administra canalul fără panamezi?” a spus generalul american.

Panama a fost prima țară din America Latină care s-a alăturat Inițiativei Noului Drum al Mătăsii (Belt and Road Initiative) a Beijingului în 2017 și are cea mai mare diasporă chineză din America Centrală – 200.000 de chinezi.

„Nimeni nu spune că nu ar trebui să existe relații China-Panama”, a spus Alonso Illueca de la Universitatea Santa Maria La Antigua, care a criticat apropierea dintre guvernul panamez și Beijing. „Dar este vorba despre evitarea unei dependențe strategice de China.”

După ce Panama a rupt legăturile diplomatice cu Taiwanul, Beijingul a propus construirea unei ambasade lângă canal, la intrarea în Pacific, pe locul unei baze militare americane abandonate.

Propunerea a fost refuzată după ce ambasadorul american de la acea vreme, John Feeley, s-a plâns oficialilor panamezi.

„Efectul simbolic al steagului chinez prezent la gura canalului ar fi fost primit rău de SUA, prietenul tradițional al Panama”, a spus Freely. „Au renunțat la idee.”