Căscatul repetat și nevoia constantă de a dormi pot semnala un deficit sever de somn, cu efecte periculoase asupra sănătății. Specialiștii avertizează că somnolența excesivă este asociată cu un risc crescut de accidente, boli cronice și performanțe scăzute la muncă, informează CNN.

Ți se întâmplă să caști des? Ai nevoie de a treia sau chiar a patra cafea pentru a trece de după-amiaza la birou? Astfel de semne ale somnolenței ar putea fi un semnal de alarmă care indică un deficit serios de somn, o problemă care te-ar putea pune în pericol fizic și ți-ar putea afecta sănătatea pe termen lung, potrivit unui nou document publicat de Academia Americană de Medicină a Somnului (AASM).

„Somnolența este o problemă gravă de sănătate, cu consecințe extinse”, a declarat dr. Eric Olson, președintele AASM, pneumolog și specialist în medicina somnului la clinica Mayo din Rochester, Minnesota.

„De la accidente cauzate de conducerea în stare de somnolență până la erori la locul de muncă și riscuri pentru sănătatea pe termen lung, efectele somnolenței excesive în timpul zilei afectează indivizii și societatea în fiecare zi”, a spus Olson într-un comunicat referitor la documentul susținut de 25 de organizații medicale, inclusiv Academia Americană de Neurologie, Consiliul Național pentru Siguranță și Academia Americană a Medicilor de Familie.

Lipsa unui somn de calitate, de cel puțin șapte-opt ore pe noapte, a fost asociată cu dezvoltarea sau agravarea diabetului, depresiei, bolilor de inimă și de rinichi, hipertensiunii arteriale, obezității și accidentelor vasculare cerebrale.

„Având în vedere că o treime dintre adulții americani declară că se confruntă cu somnolență excesivă, este esențial să identificăm intervenții care să o recunoască, să o evalueze și să o trateze”, a adăugat Olson.

Prea des, oamenii ignoră semnele de somnolență, precum ațipitul în timpul unei ședințe, considerându-le neimportante, când de fapt ar putea indica un deficit periculos de somn.

Căscatul excesiv sau ațipitul în timpul ședințelor plictisitoare pot fi semne clare de somnolență, spun experții.

„Să ațipești în timpul unei ședințe plictisitoare e un semn clar că nu ai dormit suficient. Cineva care este odihnit nu adoarme în ședințe, indiferent cât de plictisitoare sunt acestea”, a explicat Kristen Knutson, specialist în somn și profesor asociat de neurologie și medicină preventivă la Universitatea Northwestern din Chicago.

„Somnolența excesivă în timpul zilei poate afecta performanța și poate semnala prezența unor tulburări de somn sau alte probleme”, a mai spus Knutson. „Dacă cineva experimentează frecvent somnolență excesivă, ar trebui să discute acest lucru cu medicul”.

Corpul reacționează bizar la lipsa cronică de somn, trimițând semnale false că ne descurcăm, când realitatea este complet opusă, avertizează dr. Indira Gurubhagavatula, membru al consiliului AASM și profesor de medicină a somnului la Penn Medicine, Philadelphia.

„Din păcate, datele arată că, în caz de privare parțială cronică de somn, capacitatea noastră de a percepe cât de afectați suntem se reduce: credem că suntem în regulă, dar de fapt nu suntem”, a spus ea. „Când facem teste reale care măsoară funcționarea creierului (timp de reacție, memorie, coordonare) descoperim că oamenii fac multe greșeli. Și e înfricoșător, pentru că au în continuare încrederea eronată că sunt în regulă”.

Creierul poate începe să intre în „microsomnuri” - episoade de somn de câteva secunde, fără ca persoana să realizeze. „Creierul tău poate intra pentru două, trei sau zece secunde în microsomn, apoi iese și e posibil să nu-ți dai seama că se întâmplă. Poate fi foarte periculos dacă ești la volan sau faci ceva care implică siguranța”, a spus Gurubhagavatula. „Dacă simți că ai putea adormi, e un semnal clar că nu este sigur să conduci.”

Aproximativ 100.000 de accidente rutiere pe an sunt asociate cu somnolența la volan, conform statisticilor.

Somnolența poate fi evaluată cu ajutorul unor scale, precum Scala de Somnolență Epworth, explică Gurubhagavatula. Aceasta include întrebări despre probabilitatea de a adormi în diverse situații sedentare (citind, uitându-te la TV, pasager într-o mașină, etc.).

Pacienții evaluează de la 0 la 3 cât de probabil este să adoarmă în aceste situații. Scorul maxim este 24, iar un scor peste 10 este considerat clinic semnificativ.

Pe măsură ce se acumulează lipsa de somn, simptomele devin mai periculoase: pleoape căzute, dificultate în a sta drept, amețeli, tremurături și chiar comportamente impulsive și riscante.

Tulburările de somn precum apneea, insomnia, sindromul picioarelor neliniștite sau tulburările ritmului circadian, precum și durerile cronice sau unele medicamente pot contribui la somnolență, motiv pentru care este importantă evaluarea de către un specialist în somn.

Stilul de viață contribuie, de asemenea: prea multă cofeină, alcool înainte de culcare, consum de marijuana, lipsa de exercițiu sau condiții de somn inadecvate (lumină, zgomot, temperatură).

Mulți oameni cred greșit că alcoolul sau marijuana ajută somnul. De fapt, ele scad calitatea somnului. „Am pacienți care sunt foarte surprinși cât de mult se îmbunătățește somnul când renunță la paharul de vin de la cină”, a spus Gurubhagavatula. „În privința marijuanei, știm că are efecte nedorite asupra somnului, scade eficiența somnului și crește senzația de oboseală a doua zi.”