Casa Albă a anunțat că SUA vor trimite Ucrainei controversatele muniții cu fragmentație, după ce preşedintele Joe Biden a aprobat, vineri, furnizarea către Ucraina a muniţiilor, în cadrul unui pachet de securitate în valoare de 800 milioane de dolari. Casa Albă a declarat că a amânat decizia cât a putut de mult, din cauza riscului de a provoca daune civililor, din cauza munițiilor care nu explodează.
Decizia va avea, potrivit oficialilor de la Kiev, un "impact psiho-emoţional extraordinar" asupra forţelor de ocupaţie ruse.
Utilizarea muniţiilor cu fragmentaţie este interzisă în peste 100 de ţări. Aceste proiectile eliberează în general un număr de mici bombe care pot ucide fără discernământ pe o zonă vastă, iar cele care nu explodează reprezintă un pericol timp de decenii după terminarea unui conflict.
Legislația americană interzice transferul de muniții cu fragmentație a căror rată de eșec depășește 1% - adică mai mult de 1% din încărcătura din armă nu explodează -, dar președintele Joe Biden poate ocoli această regulă.
Oficiali ai Departamentului Apărării au declarat joi că administrația Biden ia în considerare trimiterea de muniții cu fragmentație cu o rată de eșec mai mică de 2,35%, transmite BBC.
Pentagonul a precizat că Rusia a folosit deja bombe cu dispersie în Ucraina, cu rate de eșec chiar mai mari. O anchetă a Națiunilor Unite a constatat că Ucraina le-a folosit probabil și ea, deși Kievul a negat acest lucru.
Oficialii plănuiesc să trimită în Ucraina obuze de artilerie, fiecare dintre acestea având 88 de bombe separate, potrivit informațiilor din presa americană. Acestea ar urma să fie lansate din artileria de tip Howitzer deja dislocată de armata ucraineană.
Pachetul de ajutor include, de asemenea, vehicule de luptă Bradley și Stryker, rachete de apărare antiaeriană și echipamente împotriva minelor, au declarat oficialii pentru reporteri.
Hotărârea de a furniza munițiile ocoleşte interdicţia legală pentru fabricarea, folosirea şi furnizarea acestui tip de muniţii, survine după ce organizaţii precum Human Rights Watch (HRW) au cerut Washingtonului să nu dea curs cererii Kievului de a-i oferi muniţii de acest fel, scrie Agerpres.
Cotidianul The Washington Post subliniază că decizia lui Biden apare în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o diminuare a resurselor de obuze de artilerie convenţionale care îi sunt furnizate de aliaţii săi occidentali, ce sunt tot mai preocupaţi de lentoarea contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.
Germania, aliată a SUA, a declarat vineri că se opune trimiterii de muniţie cu fragmentaţie în Ucraina, potrivit ministrului de Externe, Annalena Baerbock. Germania este una din cele 111 ţări semnatare ale Convenţiei cu privire la interzicerea utilizării muniţiilor cu fragmentaţie. SUA nu sunt parte a acestei convenţii.
Utile în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranşee, bombele cu fragmentaţie explodează în aer deasupra unei ţinte, eliberând zeci de submuniţii pe o arie extinsă, iar unele dintre ele nu explodează şi devin pe termen lung o ameninţare pentru populaţia civilă, la fel ca minele.
Întrebat despre acest subiect la o conferinţă de presă premergătoare summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a răspuns că "le revine aliaţilor în mod individual să ia decizii asupra furnizării de arme şi echipamente militare Ucrainei, le revine guvernelor să decidă, nu NATO ca alianţă". "Rusia foloseşte bombele cu fragmentaţie în războiul său brutal de agresiune pentru a invada o altă ţară, în timp ce Ucraina le foloseşte pentru a se apăra", a motivat Stoltenberg.
Cât despre cererile Ucrainei de a fi primită în NATO, el a spus că, la summitul de la Vilnius, aliaţii vor «reafirma» că Ucraina va deveni într-o zi membră a NATO. "Continuăm consultările şi elaborarea formulei exacte care va fi făcută publică atunci când ne vom fi pus de acord", a indicat Stoltenberg.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aşteptat la summitul NATO din 11-12 iulie, cere angajamente clare asupra unei perspective de aderare de îndată ce războiul cu Rusia se va încheia. Dar statele membre încă mai caută o linie comună asupra garanţiilor de securitate pe care sunt dispuse să le ofere Ucrainei.