Australia și Noua Zeelandă sunt țările cele mai în măsură să supraviețuiască unei ierni nucleare și să ajute civilizația umană să renască după producerea dezastrului, scrie The Guardian.
Studiul publicat în jurnalul Analiză de Risc descrie Australia, Noua Zeelandă, Islanda, Insulele Solomon și Vanuatu ca fiind țările cele mai capabile de a produce destulă hrană pentru populațiile lor în eventualitatea în care se va produce brusc o catastrofă care va reduce cantitatea de lumină ce ajunge pe Pământ, cum ar fi izbucnirea unui război nuclear, erupția unui supervulcan sau impactul cu un asteroid.
Vor fi cel mai probabil grupuri izolate de supraviețuitori în mai multe locuri de pe planetă, chiar și în cele mai pesimiste scenarii, au scris cercetătorii. Supraviețuitorii din țările cele mai bine pregătite în fața catastrofelor ar avea cea mai bună șansă de a evita un colaps al civilizației până la un nivel preindustrial.
Autorii studiului au comparat 38 de țări insulare ținând cont de 13 factori pe care ei i-au considerat a fi cei mai importanți pentru supraviețuire într-o lume postapocaliptică, inclusiv producția de alimente, autosuficiența energetică, producția industrială și efectul dezastrului asupra climei.
Australia și Noua Zeelandă, două națiuni cu un sector agricol puternic și departe de emisfera nordică, unde cel mai probabil impactul unui război nuclear s-ar simți cel mai mult, au ieșit în capul listei, australienii fiind ceva mai bine poziționați decât neozeelandezii.
Surplusul de alimente care se poate obține în Australia este unul gigantic, potrivit studiului în care se menționează că țara ar putea să hrănească zeci de milioane de oameni în plus față de propria ei populație.
Infrastructura de calitate din Australia, surplusul mare de energie, sistemul de sănătate bine dezvoltat și bugetul pentru apărare au ajutat națiunea să ajungă pe primul loc al listei întocmite de cercetători.
Australia are, însă, și o potențială problemă: legăturile militare apropiate cu Marea Britanie și SUA o fac o țintă mai atractivă în cazul unui război nuclear.
În această privință, Noua Zeelandă are mai multe avataje, autorii studiului menționând statutul non-nuclear de lungă durată al acestei țări.
Un alt aspect care îi favorizează pe neozeelandezi îl reprezintă capacitatea națiunii de a rezista în fața unui eveniment care ar produce o scădere bruscă a temperaturii în urma unei perioade de întuneric – orice loc din Noua Zeelandă se află destul de aproape de ocean, ceea ce o protejează de reduceri drastice ale temperaturilor.
„Avem această economie super-eficientă bazată pe exportul de alimente care i-ar putea hrăni pe neozeelandezi de mai multe ori numai din exporturi”, a spus unul dintre autorii studiului. Chiar și în scenariul cel mai negativ – o reducere cu 61% a producției agricole în urma unei ierni nucleare prelungite – neozeelandezii ar avea în continuare cu ce să se hrănească.
Pe de altă parte, Noua Zeelandă nu mai are nicio uzină pentru procesarea combustibililor și este tot mai dependentă de importurile de motorină, pesticide și utilaje mecanice necesare pentru susținerea sectorului agricol.
Mai sunt și alte țări insulare care ar putea produce destulă hrană în caz de criză, dar colapsul industriei și al coeziunii sociale le-ar pune într-o poziție foarte vulnerabilă.
China, Rusia și SUA ar putea să sufere o reducere a producției de alimente de până la 97% și, cel mai probabil, ar fi dependente de noile tehnologii aplicate în industria agricolă.