Cei mai mulți candidați la alegerile parlamentare, catalogați drept traseiști, se află pe listele partidelor Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și S.O.S România, arată un raport publicat vineri de Expert Forum. La polul opus, cei mai puțini candidați traseiști se află pe listele Uniunii Salvați România (USR). 

Expert Forum și Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare au publicat vineri, 8 noiembrie, raportul privind „Migrația parlamentarilor la alegerile din 2024”, care analizează parcursul electoral al candidaților.

„Am încercat să vedem, în primul rând, cât de mult se schimbă candidații, cât de mult se înnoiește clasa politică, dacă sunt aceiași candidați ca la alegerile trecute, dacă sunt la aceleași partide. Practic, una dintre întrebările importante a fost dacă se plimbă de la un partid la altul”, a explicat Septimius Pârvu, expert în alegeri și finanțarea partidelor politice și reprezentant Expert Forum, pentru Digi24.ro. 

Analiza se rezumă la partidele care au cele mai mari șanse să intre în Parlament: AUR, PNL, PSD, SOS România, UDMR și USR.

„Nu e nimic ilegal sau contrar legii să candidezi din partea altui partid. E libertatea oricui să candideze din partea altui partid sau independent. Plimbatul de la un partid la altul îți arată că singura așteptare e să prindă un loc într-o poziție publică. Dacă la fiecare scrutin ești la alt partid, îți pui niște semne de întrebare - de ce nu există fidelitate?”, a adăugat Septimius Pârvu, în declarația acordată Digi24.ro. 

71.33% dintre candidații propuși de partide la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie se află la prima candidatură. În jur de 18% dintre cei care candidează în 2024 au mai candidat la o altă rundă de alegeri parlamentare din trecut (2020 sau 2016), în timp ce 9% se află la a treia candidatură, potrivit sursei citate. 

„Partidele clasice (n.r. PNL, PSD, UDMR) au o rată mai mică și de traseism, dar și de candidați noi. Există o rată mai mică, nu vedem același lucru ca la AUR, SOS, care au adunat, practic, candidați de la foarte multe partide”, a explicat reprezentantul Expert Forum. 

În același timp, AUR și SOS au cel mai mare număr de candidați traseiști (11% din listele electorale ale fiecărui partid). Un număr mare de candidați aduce după sine și o reprezentare echivalentă în Birourile Electorale, arată Septimius Pârvu. 

„Vrei să ai mulți candidați, pentru că e un factor de putere. Dacă ai mulți candidați înseamnă că ești un partid care ar putea conta. Fiind un partid nou - asta am văzut și la AUR la alegerile trecute - ești un partid mic, pornești de nicăieri și trebuie să strângi din toate părțile candidați. Mulți dintre cei care au venit sunt de la partide care au de-a face cu un discurs populist, suveranist sau sunt partide care nu au mai avut succes la putere și te duci la cei pe val”, a precizat Septimius Pârvu, pentru Digi24.ro.  

Important de menționat în acest caz este că fondatoarea SOS România, Diana Șoșoacă, a candidat și a obținut un loc de senator pe listele AUR. Ulterior, în 2021, s-a retras din partid și a înființat SOS.

„La AUR par a fi și tot felul de scindări, certuri, în partid au existat tot felul de disensiuni, deci avem foarte mulți candidați noi. Unii dintre ei s-au arătat dezamăgiți, după ce au intrat în AUR au văzut că nu era chiar ce se așteptau. Cei care au migrat, au migrat de la AUR înspre SOS România. În zona aceasta, a partidelor cu discurs suveranist, vedem cel mai mult traseism”, a mai menționat expertul consultat de Digi24.ro. 

Din rândul partidelor tradiționale, cei mai mulți traseiști apar pe listele Partidului Social Democrat (6.57%). 

Cei mai mulți traseiști provin, în medie, din partide care nu au reușit să treacă pragul la alegerile anterioare, mai arată raportul citat. Este vorba de partide precum PMP, ALDE sau PRO România.

Însă și partidele tradiționale au furnizat traseiști, potrivit Expert Forum. Aproape 2% dintre candidații AUR provin din PNL. În același timp, 2% dintre foștii candidați AUR se regăsesc acum pe listele SOS. 

O altă concluzie care se desprinde din raportul citat este că partidele precum USR, AUR și SOS propun mai mulți candidați „noi” față de partidele tradiționale - PNL, PSD și UDMR. Numai că acești candidați „noi” se regăsesc pe ultimele locuri pe liste, deci au șanse minime să obțină funcții de deputat sau senator, mai arată Expert Forum.

„Din aceste rezultate, putem deduce că partidele preferă experiența de a fi candidat și capitalul electoral asociat acesteia mai mult decât noutatea candidaților. Însă, între un candidat loial și unul traseist, loialitatea primează clar în rândul tuturor partidelor”, se mai arată în raport.