Reporter: Cu piatră de râu?Bărbat: Primăriei îi place istoria, probabil. Și vrea să păstreze un monument istoric.Reporter: Mijlocul Bucureștiului și avem o stradă cu piatră de râu?Bărbat: Da!

Bărbat: Ca la țară. Mai rău!Reporter: Păi, la țară e asfalt! Bărbat: Da!

Reporter: Aici e București? Sau... suntem pe o albie de râu?Femeie: Pe undeva pe la țară!

De la străzile Șelimbăr și Mavrogheni, până la kilometrul zero al țării, nu sunt o sută de metri. Nici zona zero însă nu face Bucureștiului cinste! Multă mizerie în stația de tramvai. Pe-o bancă doarme un bărbat, lângă o vitrină... altul. Pasajul Latin, din apropiere, miroase a... latrină, are mizerie lângă ziduri, igrasie pe alocuri și-un... acordeonist care are dedicații și pentru... primari.

Acordeonist în pasajul Latin: Vai, vai, vai primaaaruleee... măi...

Deasupra, tot dezinteres, tot mizerie. Lângă statuia Lupoaicei, trotuarul e improvizat și destul pavaj lipsește.

Femeie: Primarul stă să bea cafea. Nu face nimic.Reporter: Doar la cafea?Femeie: Atât!

Grădina Teatrului Național s-a uscat de parcă ar fi a nimănui. Un cetățean privește dezolat și spune că primarii uită mereu că aparțin orașului. E dezamăgit de toți. Nici n-a mai făcut efort să-i cunoască vizual, măcar. I-am prezentat fotografiile celor șapte edili din București. A recunoscut doar... doi.

Bărbat: Ăsta cred că e Negoiță, după cum arată.Reporter: Care-i Negoiță?Bărbat: Ia să vedem. Unul dintre ăștia doi, dar nu mai știu exact care. Și pe restul nu-i știu.

Am testat popularitatea edililor orașului și printre pescarii care-și încearcă norocul pe lacul mizerabil din parcul Carol.

Reporter: Știți cine-i ăla?Bărbat: Nu!Reporter: Doamna?Bărbat: Nici pe ea. Pe ăsta îl cunosc.Reporter: Cine e?Bărbat: Am uitat cum îi zice!

În orașul îmbâcsit... primarii sunt puțin, sau deloc cunoscuți printre cetățeni... Și pare că nici nu au motive.

Reporter: Cătălin Firoiu / Operator: Claudiu Ristea