Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, la o conferinţă de presă în Vilnius, susţinută alături de preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, că „revizionismul agresiv al Rusiei”, care urmăreşte să redesenze harta Europei, creează riscuri grave pentru securitatea întregului continent, nu doar a Ucrainei. Astfel că Germania este în continuare angajată în sprijinirea Ucrainei, împreună cu aliații americani, a spus Merz, adăugând că „nu are niciun indiciu că SUA ar retrage trupele din Europa”, anunță The Guardian.

Friedrich Merz, primul cancelar care a servit în Bundeswehr (n.r. armata Germaniei), a declarat: „Susţinem ferm Ucraina, dar suntem uniţi şi ca europeni şi, ori de câte ori este posibil, acţionăm ca o echipă împreună cu SUA”.

În perspectiva summitului NATO de luna viitoare de la Haga, Merz a afirmat că alianţa trebuie „să consolideze în mod durabil capacităţile de apărare europene, iar industria noastră de apărare trebuie să-şi extindă capacităţile – trebuie să producă mai mult pentru Europa şi să producă mai mult în Europa”.

Președintele lituanian Gitanas Nauseda i-a mulţumit lui Merz pentru sprijinul acordat de Germania prin noua unitate de luptă, formată la cererea Lituaniei, care, cu cei 2,9 milioane de locuitori, se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad şi cu Belarus, aliat al Moscovei. „Înţelegem ameninţarea şi credem că putem face faţă ameninţării împreună cu aliaţii noştri”, a spus Nauseda menţionând că Lituania intenţionează să atingă noul obiectiv NATO de a cheltui 5% din produsul intern brut pentru apărare până anul viitor.

Merz a declarat că Germania, ca cea mai mare economie a Europei, va atinge acelaşi nivel până în 2032, pe baza unui calcul de 3,5% din PIB pentru achiziţii militare şi 1,5% pentru infrastructura de importanţă militară, inclusiv drumuri, poduri şi porturi.

Retorica fermă a lui Merz a fost salutată de partenerii europeni ca o continuare şi o extindere a „Zeitenwende” (n.r. punctul de cotitură) în politica de apărare germană, stabilită de predecesorul său, Olaf Scholz.

Citește și

Prima desfășurare de forțe armate a Germaniei pe un teritoriu străin. Cancelarul Merz participă la lansarea unei brigăzi în Lituania

În timp ce guvernul de centru-stânga condus de Scholz a creat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru achiziţionarea de echipamente de apărare şi a îndeplinit în cele din urmă angajamentul NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, Merz a decis să elimine frâna constituţională a datoriei pentru a permite investiţii militare mult mai mari. În primul său discurs important în faţa parlamentului, săptămâna trecută, Merz a promis că, după ani de neglijare, va construi „cea mai puternică armată convenţională” a Europei, în condiţiile în care Germania nu deţine arme nucleare proprii, arată The Guardian.

„Este un gest adecvat pentru cea mai populată şi mai puternică ţară din Europa din punct de vedere economic. Prietenii şi partenerii noştri se aşteaptă la acest lucru din partea noastră. De fapt, practic, o cer”, a declarat cancelarul german.

Donald Trump a exercitat presiuni asupra celorlalte state membre NATO pentru a creşte cheltuielile militare, acuzând adesea Germania că „profită” de pe urma Washingtonului. Preşedintele american a tulburat, de asemenea, aliaţii europeni cu mesaje contradictorii privind poziţia sa faţă de apărarea Ucrainei, alimentând temerile cu privire la angajamentul SUA faţă de clauza de apărare reciprocă a NATO.

Întrebat despre informaţiile potrivit cărora Trump ar putea ordona o reducere a trupelor americane de pe continent, Merz a declarat joi că „nu are niciun indiciu că SUA ar retrage trupele din Europa”.

Înainte de vizita lui Merz, ministrul lituanian al apărării, Dovile Sakaliene, a declarat pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine cât de importantă este o descurajare plauzibilă faţă de Rusia, împărtăşind evaluarea lui Pistorius potrivit căreia Rusia ar putea fi în măsură să atace un stat NATO în termen de cinci ani. „Fiecare lituanian ştie: dacă vin ruşii, nimeni nu va fi cruţat”, a punctat el.