Candidatul extremist la președinția României, Călin Georgescu, a declarat pentru BBC că, dacă va fi ales, va pune capăt oricărui sprijin pentru Ucraina, dând chiar impresia că neagă existența unui război. El a catalogat îngrijorările exprimate de românii care i se opun drept propagandă și a continuat să-l catalogheze pe Putin drept un „patriot și un lider”, într-un interviu pe care jurnalista BBC Sarah Rainsford, corespondenta pentru Europa de Est, l-a catalogat drept tensionat.

Georgescu participă la un al doilea tur de scrutin duminică, unde va candida împotriva Elenei Lasconi, o fostă prezentatoare TV care face campanie pe o platformă ferm pro-UE, scrie BBC News.

Georgescu, a cărui singură campanie electorală s-a desfășurat pe rețelele de socializare, a declarat că va face din „poporul român” prioritatea sa. Dar a negat că succesul său surprinzător de până acum a fost rezultatul unei operațiuni de influență susținută de Rusia, spunând că nu-i pasă de „minciunile” agențiilor de informații din țara sa, deoarece el lucrează cu Dumnezeu și cu poporul.

Miercuri, într-o mișcare extrem de neobișnuită, președintele României a publicat documente declasificate care detaliau ceea ce a fost numit o campanie masivă și „foarte organizată” pentru Georgescu pe TikTok, coordonată de un „actor de stat”. Documentele includeau o evaluare a serviciilor de informații conform căreia Rusia efectua atacuri hibride asupra României, pe care o considera un „stat inamic”, precizează site-ul radiodifuzorului public britanic.

Curtea Constituțională este acum inundată de cereri de examinare a acuzațiilor de ingerință în vederea unei eventuale anulări a alegerilor. Procurorii au anunțat că deschid o anchetă penală, dar nu există niciun termen privind momentul în care aceasta s-ar putea încheia.

„Le este frică”, este modul în care Georgescu a respins dovezile conform cărora sute de mii de dolari au fost cheltuiți pentru a promova conținutul campaniei sale, încălcând atât legea electorală din România, cât și propriile reguli ale TikTok.

El a negat că ar fi „omul Moscovei”, referindu-se batjocoritor la „agențiile de neinteligență” din România. „Ei nu pot accepta că poporul român a spus, în cele din urmă, «ne vrem viața înapoi, țara noastră, demnitatea noastră»”, a spus el, prezentându-se ca luptând împotriva unei instituții inflexibile.

Într-un interviu uneori tensionat, în care i-a lăudat pe Donald Trump și pe liderul populist maghiar Viktor Orban, Georgescu s-a referit la Vladimir Putin ca la un „patriot și un lider”. El a adăugat apoi: „Dar nu sunt un fan”.

Dar când a fost întrebat despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, el a întrebat mai întâi: „Sunteți sigur de asta?”, părând să nege însăși existența războiului.

El a declarat apoi că România este interesată doar să promoveze pacea la granița sa, dar a refuzat să spună că aceasta ar trebui să se facă în condițiile Kievului.

Când a fost întrebat dacă este de acord să rămână alături de Ucraina, așa cum spune UE, „atât timp cât va fi nevoie”, Georgescu a spus „Nu”. El a spus că lucrurile se vor schimba.

„Sunt de acord doar că trebuie să am grijă de poporul meu. Nu vreau să-mi implic poporul”, a răspuns el, clarificând că România - membră a UE și a NATO - nu va mai oferi niciun sprijin militar sau politic vecinului său.

„Zero. Totul se oprește. Trebuie să am grijă doar de poporul meu. Avem și noi o mulțime de probleme”.

Ar fi o schimbare dramatică de poziție pentru București, care ar fi muzică pentru urechile Rusiei, comentează sursa citată.

În România, președintele are o putere considerabilă, inclusiv influență în domenii precum politica externă. El este, de asemenea, comandantul suprem al forțelor armate și numește prim-ministrul.

România are o graniță lungă cu Ucraina și a fost un susținător ferm al Kievului de la invazia la scară largă din 2022. Bucureștiul a furnizat un sistem de apărare antirachetă Patriot, precum și sprijin financiar. De asemenea, România a devenit o rută cheie de export pentru cerealele ucrainene, deoarece bombardamentele rusești au paralizat activitatea porturilor din această țară.

Sub o președinție Georgescu, România s-ar alătura Ungariei și Slovaciei ca simpatizanți ai Rusiei pe flancul estic al NATO, notează BBC.

Ar fi, de asemenea, o lovitură serioasă pentru solidaritatea UE în privința Ucrainei, chiar în momentul în care se confruntă cu perspectiva de a-și asuma mai multe responsabilități în ceea ce privește sprijinirea Kievului odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Georgescu a subliniat că va menține România în interiorul UE și al NATO, dar că totul de acum înainte va fi „negociat” și se va concentra pe interesele țării sale.

El a refuzat să spună că Rusia lui Vladimir Putin reprezintă o amenințare la adresa securității Occidentului.

Susținerea teoriilor conspirației a stârnit, de asemenea, îngrijorări, inclusiv negarea pandemiei Covid și îndoiala că cineva a aterizat vreodată pe Lună.

În România se află o bază militară NATO uriașă, aproape de Marea Neagră, precum și o instalație americană de apărare antirachetă.

Georgescu se descrie acum ca profesor universitar, dar a lucrat anterior în Ministerul Afacerilor Externe.

În mod evident, are susținători - mesajul său de viață curată, „România pe primul loc”, este popular, în special în afara Bucureștiului, dar în capitală, mulți oameni sunt îngrijorați de direcția pe care ar putea să o ia țara lor, mai scrie BBC.

În această seară, protestatarii se vor aduna în centrul Bucureștiului pentru a cere ca România să rămână strâns aliată cu Europa.

Întrebat dacă înțelege de ce sunt speriați, Georgescu a scuturat din cap: „Asta e doar propagandă”.