Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins vineri recursul depus de Călin Georgescu la decizia Curţii de Apel Bucureşti, care, la rândul său, respinsese ca neîntemeiată cererea sa din dosarul în care ataca trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) adoptate după ce Curtea Constituţională a hotărât anularea alegerilor prezidenţiale. Decizia ÎCCJ e definitivă.
„Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Georgescu Călin împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale în dosarul nr. 2950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, a încheierilor de şedinţă din 19 decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale în dosarul nr. 2950/1/2024”, se arată în minuta Înaltei Curţi publicată vineri, informează news.ro.
Completul care a luat această hotărâre a fost format din judecătorii Gabriela Elena Bogasiu (preşedinte), Liliana Vişan şi Carmen Maria Ilie, conform Agerpres.
Știrea inițială:
Călin Georgescu a anunțat joi, după aproape șase ore de deliberări la ÎCCJ, că instanța supremă rămâne în deliberare și „probabil mâine (vineri, 17 ianuarie, n.r.) vom cunoaște rezultatul”.
„Nimeni nu vrea să fie în în pielea președintelui astăzi de instanță, sincer, vă spun. Adică sunt dovezi incontestabile de fraudă și de ilegalitate și de aspect neconstituțional, iar pe de altă parte, probe nu există, după cum știți toți și tot poporul român știe și de fapt suntem pe toate meridianele în momentul acesta, decizia a fost nu doar abuzivă și faptul că este dovedit că ei nu a avut nicio probă, inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis sau cetățeanul Klaus Iohannis, cum ar fi să spun acuma, la ultima sa intervenție publică la Bruxelles, în fața jurnaliștilor, a spus că nu sunt probe”, declara joi Călin Georgescu, la ieșirea de la instanța supremă.
Procesul de la ÎCCJ a fost programat la Secția de contencios administrativ.
În acest dosar, Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată mai multe instituții ale statului român: Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii), dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi (USR).
Georgescu a solicitat anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.
Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea deschisă de Călin Georgescu, însă acesta a făcut recurs la ÎCCJ.
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Bucureşti susţinea că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă. De asemenea, instanţa spunea că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales).
În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul şi data organizării turului doi al alegerilor. Alegerile, anulate de CCR.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigat de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS. În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro.
De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.