Pe măsură ce războiul din Ucraina este gata să intre în al patrulea an, asistăm la o escaladare a conflictului. The New York Times încearcă să explice strategia lui Putin din ultima vreme și în ce fel acest lucru afectează tratativele de pace pe care unii le văd la orizont.

„În multe privințe, președintele Vladimir V. Putin pare să câștige. Forțele ruse avansează în Ucraina. Președintele ales Donald J. Trump se întoarce la Casa Albă. Oboseala războiului se răspândește în Europa. Trupele nord-coreene au îngroșat rândurile armatei sale”, observă cei de la The New York Times.

„Cu toate acestea, joi, Putin a părut obosit, amenințat și ofensat, ducând la un nou nivel amenințările sale belicoase la adresa adversarilor săi occidental”.

Chiar și cu perspectiva unei administrații americane mai prietenoase după colț, el s-a trezit luptând din nou pentru a face față probabil celui mai mare eșec al războiului său: incapacitatea Rusiei de a descuraja Occidentul să furnizeze Ucrainei un ajutor militar colosal, subliniază publicația.

Putin aduce Rusia mai aproape de un conflict direct cu Statele Unite decât oricând în ultimele decenii. El a anunțat joi seara că Rusia a lovit Ucraina cu o nouă rachetă cu rază medie de acțiune, una care are capacități nucleare, folosind un discurs televizat în care a catalogat Occidentul drept agresor și care nu a lăsat Moscovei altă opțiune decât să răspundă.

Peste două luni, a doua președinție a lui Trump i-ar putea oferi lui Putin șansa de a încheia un acord de pace cu Ucraina, pe care l-ar putea prezenta drept o victorie. Dar până atunci, spun oamenii care studiază Kremlinul, Putin intenționează să transmită mesajul înfricoșător că America riscă un război nuclear dacă își extinde sprijinul pentru Kiev.

„Partea rusă și-a demonstrat în mod clar capacitățile”, a declarat vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Contururile acțiunilor de retorsiune viitoare, în cazul în care preocupările noastre nu sunt luate în considerare, au fost, de asemenea, destul de clar conturate”, a continuat el.

Captând starea de spirit, una dintre cele mai influente persoane în materie de securitate din Rusia, Serghei Karaganov, un politolog, a publicat joi un articol în care avertiza că Rusia riscă „să smulgă înfrângerea din fălcile victoriei”. Pentru a se impune în fața Occidentului, a susținut el, Kremlinul trebuie să intensifice amenințarea cu utilizarea armelor nucleare.

„Rusia a început să câștige în lupta împotriva agresiunii occidentale în Ucraina”, a scris Karaganov. „Dar este devreme și periculos să ne relaxăm. Lupta este doar la început”.

De când și-a lansat invazia în februarie 2022, Putin a avut grijă în cea mai mare parte să evite conflictul militar direct cu NATO, chiar dacă țările occidentale au donat armament modern Ucrainei.

Dar joi, Putin a declarat în cei mai expliciți termeni de până acum că este pregătit pentru o astfel de escaladare: Rusia are „dreptul”, a spus el, să atace facilitățile militare ale țărilor „care permit ca armele lor să fie utilizate împotriva facilităților noastre”.

Principalul motiv pentru această schimbare pare clar: decizia recentă a președintelui Biden de a permite Ucrainei să lovească adânc în teritoriul rus cu rachete furnizate de americani, care au o rază de acțiune de 190 de mile. Aceasta a fost urmată de o decizie similară a guvernului britanic.

În timp ce stocul actual de rachete occidentale al Ucrainei nu este suficient pentru a schimba cursul războiului, Putin pare să se teamă că Occidentul ar putea furniza Ucrainei rachete mai puternice, cu rază mai mare de acțiune, în viitor.

„Din acel moment”, a declarat Putin joi, referindu-se la atacurile cu rachete ale Ucrainei din această săptămână, „conflictul regional din Ucraina provocat de Occident poate căpăta întindere globală”.

Citește și: „Amenințarea unui conflict global este reală”, avertizează premierul polonez, după atacul Rusiei din Ucraina, cu racheta Oreșnik

Dar unii analiști văd un al doilea motiv pentru care Putin s-ar putea simți pregătit să își asume riscuri mai mari acum: Întoarcerea iminentă a lui Trump la Casa Albă.

La urma urmei, amenințările lui Putin cu privire la un război „global” se potrivesc cu retorica lui Trump cu privire la faptul că Biden riscă un al treilea război mondial. Astfel, Putin - care l-a lăudat rapid pe Trump după ce acesta a câștigat alegerile - ar putea crede că luarea unor măsuri mai agresive acum l-ar putea ajuta să încheie o înțelegere favorabilă după ce Trump va fi învestit.

„Nu-l văd preocupat de ruinarea șanselor sale de a încheia o înțelegere cu Trump - dimpotrivă”, a declarat Tatiana Stanovaia, senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center. „Trump a adoptat poziția conform căreia politicile lui Biden duc la cel de-al Treilea Război Mondial, și, iată, ceea ce face Putin confirmă acest lucru”.

Joe Biden a rezistat mult timp în a permite Ucrainei să lovească adânc în Rusia cu rachete americane, spre marea frustrare a Ucrainei, pe fondul îngrijorării cu privire la răspunsul lui Putin. În septembrie, Putin a declarat că o astfel de mișcare ar pune țara sa „în război” cu NATO, definind pentru prima dată o „linie roșie” specifică pe care avertiza Occidentul să nu o depășească.

Săptămâna aceasta, administrația Biden a depășit-o, citând propria escaladare a războiului de către Putin în această toamnă, prin aducerea în luptă a mii de soldați nord-coreeni.

Oficialii administrației Biden calculează că riscul escaladării de către Putin a scăzut odată cu alegerea lui Trump.

Dar la Moscova, unii pun la îndoială această idee. Un fost înalt oficial rus care rămâne apropiat de Kremlin a declarat că „nimeni nu știe” dacă o înțelegere cu Trump este cu adevărat posibilă. Dar „o amenințare după decizia lui Biden a apărut deja”, a adăugat el, „așa că trebuie să răspundem”. El a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre deliberările sensibile ale Kremlinului.

Oficialii americani „se supraestimează atât pe ei înșiși, cât și semnificația agendei lor pentru alții”, a declarat Dmitri Trenin, un specialist în politici de securitate la Școala Superioară de Economie din Moscova, sugerând că Putin nu este atât de preocupat de cine deține puterea la Washington. „Putin are programul său și strategia sa și le va urma”.

Cu toate acestea, Putin a semnalat în mod repetat că este interesat de o soluție negociată, atât timp cât poate păstra terenurile pe care Rusia le-a capturat în Ucraina și poate obține concesii politice, cum ar fi o garanție că țara nu va adera la NATO.

El a subliniat adesea un proiect de tratat pe care negociatorii ucraineni și ruși l-au elaborat în primele luni ale invaziei din 2022, în care Ucraina s-ar fi declarat „permanent neutră” și ar fi acceptat limite privind dimensiunea armatei sale.

Rusia ar putea fi „destul de cinică și sceptică” cu privire la perspectivele unui acord după ce Donal Trump va prelua funcția, a declarat Samuel Charap, politolog senior la RAND Corporation. „Dar ei recunosc totuși că au nevoie de un acord în cele din urmă”.

Oficialii ucraineni și occidentali susțin că Vladimir Putin caută pur și simplu o înțelegere numai în termenii săi, echivalentă cu capitularea.

Negocierile din 2022 dintre Rusia și Ucraina au eșuat din cauza disputelor privind modul în care Occidentul ar putea proteja Ucraina de o altă invazie rusă în viitor.

Această problemă – cea a „garanțiilor de securitate” pentru Ucraina - va fi probabil factorul cel mai complicat în orice reluare a discuțiilor după ce Trump se va întoarce la Casa Albă, mai important decât cantitatea de teritoriu ucrainean pe care Rusia este autorizată să păstreze controlul.

Până atunci, condițiile par a fi favorabile unei noi escaladări - deoarece Rusia și Ucraina se luptă pentru poziții de negociere mai bune înainte ca Trump să își preia mandatul și deoarece Putin pare hotărât să împiedice o nouă extindere a ajutorului occidental pentru Ucraina, care ar putea duce luptele mai adânc pe teritoriul rus.

„Suntem într-o spirală de escaladare”, a declarat Charap. Separat de orice pregătire pentru negocieri viitoare, a adăugat el, această spirală „are un fel de dinamică proprie”.

Citește și

Oreșnik, noua armă a Rusiei. Ce date sunt cunoscute despre racheta care poate lovi oriunde în Europa