O carte de memorii publicată de fostul președinte al Finlandei, Sauli Niinistö, oferă câteva perspective neobișnuite asupra mentalității liderului rus, Vladimir Putin.
Cartea „All Roads to Security” tratează mandatul de 12 ani al lui Niinistö, care s-a încheiat în 2024. Perioada în care a fost președinte al Finlandei a coincis cu o perioadă geopolitică turbulentă, care a culminat cu invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, scrie Kyiv Post.
Descrierea lui Niinistö a celor două mandate ale sale include instantanee anecdotice ale umorului uneori ciudat al președintelui rus.
El își amintește că Putin „glumea” adesea pe seama independenței și autodeterminării Finlandei, presărând ocazional remarci sarcastice. De exemplu, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg din 2012, Putin a oferit oaspeților un vin rar, din 1845, comentând cât de bine stăteau lucrurile pe atunci.
Șeful statului finlandez a interpretat remarca ca fiind o ironie la adresa sa, întrucât Finlanda era controlată de Rusia la acea vreme și statul Finlanda nu exista; teritoriul era, în schimb, Marele Ducat al Finlandei – un regat autonom sub stăpânirea țarului.
„M-am uitat repede în jurul meu la cei așezați la masă și... am concluzionat că remarca era destinată în special mie”, a citat cartea postul național finlandez YLE.
Cartea continuă cu detalii despre cadourile oferite președintelui finlandez de omologul său din Moscova, care adesea îl lăsau perplex.
Un exemplu a fost o medalie de onoare acordată inițial marelui om de stat finlandez din secolul al XIX-lea, Samuel Werner von Troil. Fostul șef al guvernului finlandez a ținut discursuri extrem de critice la adresa politicii țarului Nicolae al II-lea de rusificare a Finlandei. În consecință, el a fost mustrat public de monarhul rus. Văzând multe paralele între propria sa viață politică și cea a lui von Troil, Niinistö a considerat gestul curios.
Când Niinistö a împlinit 70 de ani a lui, Putin i-a dăruit o colecție de scrisori personale schimbate între liderul finlandez din timpul războiului, Carl Gustaf Emil Mannerheim, și familia sa. Mannerheim a condus rezistența împotriva invaziei Finlandei de către Stalin în 1939, iar când naziștii au invadat URSS în 1941, Finlanda a devenit un aliat de facto al Germaniei lui Hitler.
Consilierii președintelui finlandez „au reflectat împreună asupra semnificației reale a acestor mesaje care păreau să susțină autodeterminarea Finlandei”, a scris Niinistö.
Relațiile dintre cei doi lideri au devenit mai puțin cordiale după invazia Rusiei în Ucraina. În perioada premergătoare deciziei Helsinkiului de a adera la NATO, Niinistö își amintește că s-a abținut să folosească potențiala aderare la blocul militar ca monedă de schimb politică.
În schimb, scrie el, Putin a ridicat el însuși problema, sugerând că președintele american de atunci, Joe Biden, a încercat să folosească această perspectivă pentru a intimida Moscova.
La scurt timp după aceea, președintele finlandez și prim-ministrul Sanna Marin au anunțat decizia Finlandei de a adera la alianța militară. Câteva zile mai târziu, șefii de stat finlandez și rus au purtat o convorbire telefonică stabilită anterior.
„Am comunicat întotdeauna direct și am considerat că și acest lucru trebuie spus direct. Așadar, i-am spus că Finlanda aderă acum la NATO”, citează YLE din carte, adăugând că Putin a rămas „surprinzător de calm”.
„El a spus pur și simplu: «Faceți o greșeală»”, își amintește Niinistö.
Revenind la problema autodeterminării, Niinistö relatează că Putin i-ar fi spus: „Sper că veți păstra o parte din ea; americanii vor prelua cu siguranță controlul militar”.Cartea a fost publicată miercuri.