Documente confidențiale obținute de cotidianul britanic The Guardian arată că industria a angajat firme de lobby care au reușit să convingă Bruxelles-ul că este mai bine să amâne votul. Este vorba de noua legislație europeană care ar interzice țigările cu arome, cele slim, iar pachetele ar urma să fie acoperite 75% cu imagini de atenționare asupra riscurilor fumatului.

Un document intern al Philip Morris arată că grupul a folosit 161 de angajați și grupuri de lobby. Numai pentru aceste grupuri compania a cheltuit într-un an 1,5 milioane de euro. Și pentru a fi convingători, au lucrat din timp. Din 2011 datează primele intenții de a convinge aleșii europeni că noile directive nu sunt bune. Documentul mai arată că până la jumătate anului trecut, oamenii care reprezentau Philip Morris au avut întâlniri cu o treime dintre parlamentari. Au fost cazuri în care au fost și 4-5 întâlniri cu o persoană. Aproape jumătate dintre popularii europeni au fost contactați.

Sunt date care nu includ ceea ce s-a întâlmplat în ultimul an și provin doar de la o companie din această industrie, însă ele arată efortul depus.

În parlament votul a fost amânat pentru o lună, până pe 8 octombrie. Poate părea doar o amânare a unui deznodământ inevitabil, însă este de fapt o victorie pentru industria tutunului. După o amânare mai pot apărea câteva și cu timpul lucrurile se complică.

De la 1 ianuarie se schimbă președinția Uniunii Europene trece de la Lituania la Grecia, o țară care este împotriva unor noi reglementări în industria tutunului. Apoi vin alegerile. În aprilie, Parlamentul European își suspendă activitatea și o va relua în mai, cu o nouă componență rezultată din scrutin. Iar toată procedura pe directivă trebuie luată de la capăt.

În această problemă România a avut de la bun început o poziție favorabilă industriei tutunului. Guvernul a fost mai atent la încasările bugetare de 2 miliarde de euro anual ce vin din această industrie decât la sănătatea publică.